VINĂRIILE DIN MOLDOVA, ÎN CĂUTAREA UNEI NOI IDENTITĂŢI

    Anul acesta, Ziua Naţională a Vinului nu va mai avea loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, ci se va desfăşura într-un ”alt format”, potrivit unei decizii a comisiei care se ocupă de organizarea acestei sărbători. Drept motiv pentru schimbarea formatului au servit protestele antiguvernamentale care au loc în centrul capitalei. Noul format presupune că fiecare vinărie va organiza festivalul vinului pe teritoriul său, cu propriile resurse. Cât de pregătite sunt însă vinăriile pentru aşa ceva?

    Din cele peste 100 de vinării din Republica Moldova, în prezent numai 11 sunt pregătite să primească turişti locali şi străini sunt gata să primească vizitatori de Ziua Naţională a Vinului, a anunţat ministrul Agriculturii, Ion Sulă. Celelalte, potrivit ministrului Agriculturii, nu dispun de infrastructura necesară.


Ion Sula, Ministrul Agriculturii.

    Decizia de a schimba formatul Zilei Vinului a provocat îngrijorarea Federaţiei de Promovare a Turismului din Moldova. Într-un comunicat de presă, Federaţia subliniază că ”o astfel de hotărâre ar putea avea consecinţe negative atât pentru agenţiile de turism şi unităţile de cazare din ţară care vor avea pierderi mari la acest capitol, precum şi pentru imaginea Republicii Moldova pe plan naţional şi internaţional, care odată cu anularea acestui eveniment va avea de suferit”. Problema cea mai mare, potrivit Federaţiei, sunt turiștii care şi-au programat cu câteva luni înainte participarea la Ziua Vinului şi şi-au plătit biletele la avion şi cazarea.

   Federaţia de Promovare a Turismului din Moldova propune o soluţie de compromis: închiderea bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt, între intersecţia cu Strada Ismail până la cea cu strada Puşkin, astfel încât sărbătoarea să se desfăşoare în acest spaţiu. Această propunere a rămas deocamdată fără răspuns din partea autorităţilor.

   Totodată, Asociaţia Naţională pentru Turism ”Receptor” estimează pierderi şi investiţii ratate de la opt până la zece milioane de euro, pe care le vor suferi agenţiile de turism, vinăriile și vinificatorii, din cauza schimbării formatului de organizare a Zilei Vinului.


Natalia Ţurcanu, Asociaţia ”Receptor”: ”În acest an pierderile în urma modificării formaului de organizare a Zilei Vinului pot fi estimate la 10 milioane de euro”.

   Există însă şi companii care încearcă să se descurce pe cont propriu, fără să aştepte ajutorul autorităţilor.

   Una dintre vinăriile care s-au orientat recent şi spre atragerea turiştilor, nu doar spre producerea vinurilor, este cea din satul Puhoi, raionul Ialoveni.




Vinăria din satul Puhoi, raionul Ialoveni, este una dintre puţinele locaţii cu o infrastructură completă: plantaţii de viţă-de-vie, hale de stocare a strugurilor, utilaj de producere a vinurilor de calitate şi locaţii de agrement.

   Ion Mereuţă, vinificator la această întreprindere, spune că filozofia vinăriei respective este ”un vin bun — cu bucate tradiţionale”, astfel încât au hotărât să ridice chiar în curtea vinăriei două restaurante, o terasă, un spaţiu de joacă pentru copii, toate construite după tehnologii tradiționale, fără utilizarea ferestrelor de plastic, cu acoperiş de stuf şi mobilă din lemn masiv. O adevărată colecie de covoare vechi, adunată de pe la săteni, fac din restaurantele vinăriei adevărate muzee ale satului, potrivit lui Ion Mereuţă.

   Proprietarii intenţionează să extindă proiectul, urmând să construiască o pensiune şi un mic sătuc, din câteva case în stil ţărănesc, urmând ca de anul viitor vizitatorii să aibă posibilitatea să participe şi la recoltarea strugurilor.


Ion Mereuţă, vinificator la compania din Puhoi, Ialoveni, crede că turiştii s-ar simţi mult mai plăcut dacă ar putea participa la recoltarea strugurilor, la ţesutul covoarelor sau la îngrijirea animalelor din cadrul pensiunii din localitate.

   Turiştii îşi doresc o experiență atunci când vizitează o ţară străină, şi nu doar să vadă nişte monumente, muzee sau vinării, spune ghidul Elena Scobioală de la aceeași vinărie. Datele arată că turismul vitivinicol îi atrage pe cei mai mulţi dintre vizitatorii Republicii Moldova, iar unele vinării au început să dezvolte, pe lângă infrastructura de producere şi pe cea turistică, spune Elena Scobioală. Potrivit ei, vinificatorii vor simți în timp beneficiile acestui tip de promovare, prin care îşi vor face şi produsele mai cunoscute.

   Totuşi, programele turistice oferite vizitatorilor locali, dar şi celor străini au un caracter mai mult informativ, deşi ar trebui să fie mai interactive, a subliniat ghidul Elena Scobioală.


Elena Scobioală: ”Pentru o mai bună promovare a produselor, companiile vitivinicole ar trebui să adopte o strategie complexă de dezvoltare, dar şi să implementeze mecanisme interactive de atragere a turiştilor”.

   Anual, prin intermediul agenţiilor de turism, în Republica Moldova ajung aproximativ 14 mii de vizitatori, dar numărul turiştilor care nu apelează la serviciile agenţiilor se estimează a fi mai mare. Totodată, numărul cetăţenilor străini care intră în Republica Moldova se ridică la 2,3 milioane pe an. Dintre cei care ne vizitează şara, cel puţin jumătate ajung măcar la o vinărie, afirmă cei de la Agenţia Turismului.

   Totuşi, situaţia de la de la vinăria din Puhoi pare a fi mai degrabă o excepţie. Cele mai multe vinării nu au cu ce întâmpina vizitatorii.

   Vinăriile rămân însă printre cele mai vizitate obiective turistice din Republica Moldova, iar Ziua Naţională a Vinului, care se desfăşoară tradiţional în primul week-end din octombrie, este considerat a fi cel mai important eveniment, la care vin, de obicei, turişti din peste 40 de ţări ale lumii, potrivit şefului Direcţiei politici dezvoltare turistică şi marketing de la Agenţia Turismului, Victor Ciobanu. El spune că autorităţile încearcă să atragă mai mulţi turişti şi se gândesc să conecteze obiectivele din Republica Moldova la trasee turistice europene.


Victor Ciobanu, Agenţia Turismului: ”Atragerea turiştilor, în special în zonele rurale, la vinării, este unul din scopurile primordiale ale statului”.

   Acum aproximativ un deceniu, în 2004, Executivul a elaborat proiectul unui Drum al Vinului în Republica Moldova în care se încadrau 7 trasee turistice, incluzând 35 de vinării şi alte obiective turistice din împrejurimile lor. Un asemenea traseu cuprindea câteva vinării şi obiectivele turistice din vecinătate.

   De exemplu, ruta turistică vitivinicolă ”Orheiul Vechi” începea în localitatea Stăuceni unde se află Colegiu Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, după care urmau compania vinicolă “Vinul Codrilor” din satul Peresecina, Pivniţele din Brăneşti, din satul Brăneşti, fabrica de vinuri “Buchetul Moldovei din oraşul Dubăsari şi se încheia la Combinatul de Vinuri “Cricova”.



Aşa arată ruta viti-vinicolă ”Orheiul Vechi”.


   Pe lângă vinării, turiştii ce alegeau acest traseu puteau vizita Rezervaţia Peisagistică “Pădurea din Hînceşti” sau Rezervaţia naturală silvică “Moleşti — Răzeni” , Mănăstirea “Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron” din Chişinău sau Biserica “Sf. Nicolae” din satul Bardar, Conacul Manuc-Bei din Hînceşti sau Muzeu de Etnografie şi Istorie Naturală din aceeaşi localitate.


Aşa arată ruta viti-vinicolă ”Orheiul Vechi”.

   Din cauză că unele dintre aceste locaţii s-au dovedit a fi nepregătite să primească turişti, autoritatea din Agenia Turismului a hotărât să regândească Drumul Vinului, incluzând condiții mai stricte de încadrare a vinăriilor, precum existenţa unui drum de acces pe care să poată merge şi autocarele, locuri de parcare, sală de degustare a vinurilor, ghizi turistici care să cunoască şi limbi străine, etc.

   Una dintre ideile mai noi pe care le au autoritățile este conectarea la rutele internaţionale de turişti, prin intermediul celor din România. În prezent se discută ce vinării, dar și alte obiective turistice, ar putea fi incluse pe aceste trasee.



Text: Natalia Zaharescu
Foto/Video: Aurel Obreja
Editare/IT: Victor Pogor

Pe aceeaşi temă:

Vinăriile din Moldova în căutarea unei noi identităţi

"Descrierea Moldovei" văzută astăzi

Patrimoniul cultural al Chişinăului- pe cale de dispariţie

Colindul de ceată bărbătească - un obicei uitat în timp

Moldova- ţara celor peste 100 de muzee necunoscute

Conacele Moldovei - uitate în paragină

O călătorie la 40 de metri sub pămînt

Măştile de la Cenac reînvie tradiţiile sătenilor

Descoperire cu o vechime de 5000 de ani la Cimişlia

Prosopul- o carte de vizită a satului Selemet şi a neamului moldovenesc

Mărunţica de la Selemet- Comoară Strămoşească

Un pictor care a imortalizat Cimişlia