ULEIUL DE PALMIER, PREZENT ÎN ZECI DE CATEGORII DE PRODUSE, DAR FĂRĂ INFORMAREA CONSUMATORULUI

   Republica Moldova importă anual sute de tone de ulei de palmier, care este folosit de către producătorii moldoveni în industria alimentară. Chiar dacă este utilizat la pregătirea torturilor, chiflelor, bomboanelor, îngheţatei şi a produselor lactate, pe ambalaje nu întotdeauna este indicat acest ulei. De cele mai multe ori, producătorii scriu „ulei vegetal”, fără să specifice tipul. Medicii nutriţionişti de la noi spun că uleiul de palmier este mai bogat în grăsimi saturate decât cel de floarea soarelui, de exemplu, de aceea comportă un risc sporit pentru sănătatea cardiovasculară şi contribuie la creșterea nivelului de „colesterol rău” în organism. De aceea este vital ca de pe etichete cosumatorii să afle exact ce fel de ulei conţine produsul.


Lilia Chisniceanu, dr. în agricultură şi specialistă în laboratoarele Grădinii Botanice din Chişinău, explică beneficiile şi dezavantajele uleiului de palmier

   În fiecare an, în Republica Moldova intră peste 200 de mii de tone de ulei de palmier, preponderent din Malayesia, destinat industriei alimentare. Potrivit datelor pe care le-am obţinut de la Biroul Naţional de Statistică, cantitatea totală importată s-a situat între 319 230 kg în anul 2005 şi 236 565 kg în anul 2015. „Ulei de palmier îmbuteliat practic nu se găseşte în Republica Moldova, în schimb îl găsim în to ce produce industria alimentară. Se foloseşte la prăjit, pentru că nu are miros şi nu se râncezeşte repede, dar şi la prepararea bomboanelor, biscuiţilor, îngheţatei… îl găsim chiar şi în lactate” , spune Lilia Chisniceanu, dr. în agricultură, cercetătoare în cadrul Laboratorului Resurse Vegetale al Grădinii Botanice al Academiei de Ştiinţe.



Pus şi în lactate, pentru că e cel mai ieftin

   Producătorii moldoveni preferă acest ulei deoarece este mai ieftin decât toate celelalte. „Un litru de ulei de palmier costă 12 lei şi 6 bani. Pentru comparaţie, vă pot spune că aceeași cantitate de ulei de floarea soarelui costă 25 de lei, de ulei de porumb şi de arahide—15 lei, ulei de floarea soarelui şi de soia—16 lei soia, ulei de măsline 90 de lei, iar preţul unui litru de ulei de nucă se ridică la 284 de lei. Deci uleiul de palmier este cel mai ieftin. Prin asta se explică folosirea lui masivă în industria alimentară”, explică Lilia Chisniceanu.


Video: Lilia Chisniceanu, dr. în agricultură, spune că uleiul de palmier este cel mai uşor de obţinut şi, respectiv, cel mai ieftin din toate uleiurile folosite în industria alimentară


   Nutriţioniştii au însă recomandările lor referitoare la consumul de produse ce conţin acest ulei. Galina Obreja, specialistă la Centrul Naţional de Medicină Preventivă şi conferenţiar universitar, spune că există două tipuri de ulei de palmier: unul se obţine din coaja nucii acestui copac, iar al doilea — din fruct: „Diferenţa este în conţinutul de grăsimi saturate. Uleiul din coaja nucii este mai ieftin. În el conţinutul de grăsimi saturate este mai mare şi, respectiv, riscul pentru sănătate este mai mare. Uleiul din fructul de palmier conţine şi el grăsimi saturate în proporţie mai mare decât uleiurile vegetale tradiţional utilizate la noi, cum ar fi uleiul de floarea soarelui sau cel de porumb. Asta îl face să fie cu un risc mai mare pentru sănătatea cardio-vasculară şi nu numai, întrucât uleiul de palmier provoacă creşterea conţinutului de colesterol rău în organism”.


Recomandarea OMS: consumaţi alimente produse în zona în care locuiţi


   Galina Obreja mai spune că Organizaţia Mondială a Sănătății, într-o recomandare de ordin general referitoare la regimul alimentar, stabileşte că produsele de bază din regimul alimentar zilnic trebuie să fie fabricate în zona în care locuiesc consumatorii. „Deci dacă noi, local, producem ulei de floarea soarelui sau ulei de porumb, atunci la baza alimentaţiei noastre trebuie să fie acest ulei”, mai explică medicul-nutriţionist.

Medicul-nutriţionist Galina Obreja: uleiul de palmier conţine grăsimi saturate în proporţie mai mare decât uleiurile fabricate la noi

   Potrivit ei, spre deosebire de Uniunea Europeană, unde în anul 2014 a intrat în vigoare obligaţia ca agenţii economici să indice clar pe ambalaj tipul de ulei folosit, la noi o astfel de reglementare nu există, de aceea unii agenţi economici scriu pe etichete doar că produsul conţine ulei vegetal. Respectiv, consumatorul nu înţelege ce fel de ulei a fost folosit — de floarea soarelui, de porumb, de palmier sau altul.


   „În prezent, ştiu că Ministerul Agriculturii promovează un proiect de lege privind etichetarea produselor alimentare şi informarea consumatorilor, care preia legislaţia europeană, şi sperăm că şi în Republica Moldova în scurt timp vom avea o legislaţie obligatorie referitor la specificarea pe etichetă a compoziţiei produsului, inclusiv a tipului de ulei. Astfel, consumatorul va avea posibilitate să aleagă în funcţie de informaţia de pe ambalaj”, a adăugat Galina Obreja.

Agenţia pentru Protecția Consumatorilor: sunt cazuri în Republica Moldova când uleiul de palmier este folosit pentru falsificarea unor produse

   Veaceslav Ciuhrii, şef de direcţie în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Consumatorului, spune însă că inspectorii Agenţiei, atunci când efectuează controale în baza petiţiilor depuse de oameni sau în cadrul supravegherii de stat, verifică şi faptul dacă agenţii economici au indicat onest pe ambalaj tipul de ulei folosit. Potrivit lui, mai grav este în prezent faptul că acest ulei a început să fie utilizat în Republica Moldova pentru falsificarea unor produse lactate. Uleiul de palmier este adăugat pentru a înlocui grăsimile de origine animală: „Legea mă obligă să nu divulg numele producătorilor, dar vă spun cu toată certitudinea că avem astfel de cazuri. Uleiul de palmier este adăugat în unt, iaurt, smântână, lapte. Untul, de exemplu, nicidecum nu mai poate fi numit unt dacă în el se utilizează ulei de palmier. Asta e deja margarină sau orice altceva, numai nu unt”.

Acest pachet cu biscuiţi care conţin ulei de palmier a fost procurat de la unul dintre magazinele din Chişinău în luna aprilie

   Când constată că produsele conţin alte ingrediente decât cele permise în reglementările tehnice, Agenţia aplică o interdicţie de utilizare a acestuia pe viitor, apoi retrage lotul din comerţ şi amendează întreprinderea. „Amenda prevăzută de Codul Contravenţional este cuprinsă între 9 şi 10 mii de lei. După ce îl amendăm, noi monitorizăm agentul economic şi dacă găsim şi a doua oară ulei de palmier în produs, amenda se dublează, iar a treia oară se triplează. Şi dacă, de exemplu, întreprinderea are 3 astfel de amenzi într-o lună, se adună 60 de mii de lei. E o sumă destul de mare pentru bugetul întreprinderii”, conchide Veaceslav Ciuhrii.

Extras din Hotărârea Guvernului nr. 996 din 20.08.2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare

   În prezent, etichetarea produselor alimentare în Republica Moldova este reglementată de Hotărârea de guvern nr. 996 din 20 august 2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare. La capitolul „grăsimi”, documentul obligă agenţii economici să indice tipul de grăsimi folosite — de origine animală sau vegetală, însă este lăsată la alegerea producătorului să indice tipul exact al uleiului: ”Ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile prezentate mai jos şi sunt constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective: “Ulei” urmată de menţiunea “vegetal” sau “animal”, după caz; sau indicarea originii sale specifice vegetale sau animale; menţiunea “hidrogenat” trebuie să însoţească indicarea unui ulei hidrogenat”.


Text/Foto/Video Agenţia de Presă New Project Media


Pe aceeaşi temă:

PRODUSE VÂNDUTE ÎNAINTE DE A FI FABRICATE: ATENŢIE LA ETICHETĂ

ULEIUL DE PALMIER, PREZENT ÎN ZECI DE CATEGORII DE PRODUSE, DAR FĂRĂ INFORMAREA CONSUMATORULUI

Experiment jurnalistic: testarea la nitraţi a fructelor şi legumelor

CÂT DE UŞOR ÎŞI RECUPEREAZĂ MOLDOVENII BANII PENTRU PRODUSELE NECALITATIVE?

CONDICA DE RECLAMAŢII — MULŢI O AU, DAR NU O FOLOSESC

Dezbateri publice privind protecţia consumatorului

BENZINĂRIE SUB FERESTRE-PROTEST A LOCUITORILOR ORAŞULUI CIMIŞLIA