Casele acoperite cu stuf: iarna cald şi vara răcoare

Numărul producătorilor de biocombustibil a crescut constant în ultimii ani, dar afacerile în acest domeniu nu se dezvoltă la capacitate deplină. Potrivit oamenilor de afaceri din domeniu, de vină ar fi actualul sistem de impozitare. Acesta nu avantajează, ci dimpotrivă, pe alocuri chiar îi discriminează pe cei care vor să producă brichete sau pelete.

Una din puţinele case acoperite cu stuf poate fi găsită în satul Butuceni din raionul Orhei

În satele Moldovei practic nu mai vedem în zilele noastre case acoperite cu stuf. Le mai putem găsi în complexele turistice, unde proprietarii încearcă să păstreze aspectul rudimentar al locuinţelor. Vizitatorii moderni cred mai degrabă că e semn de sărăcie. În realitate, materialul este un termoizolant excelent şi nu se află acolo întâmplător. O astfel de casă, care datează de la începutul secolului al XIX-lea, am găsit în satul Butuceni, raionul Orhei.

   "Turiştii care vizitează casa sunt foarte impresionaţi. Ei nici nu cunosc că în prezent mai sunt asemenea case cu stuf. Mă întreabă dacă intră apa. Le spun că nu intră apa. Văd diferenţa de afară. Dacă afară e mai cald, înăuntru e răcoare. Adică văd că e un mod tradiţional şi sănătos de viaţă, cum trăiau buneii noştri," spune Violeta Cazacu, ghid la Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi.

 

 

Violeta Cazacu, ghid la rezervaţia Orheiul Vechi, le vorbeşte zilnic vizitatorilor despre avantajele unei case acoperite cu stuf. Pe timp de vară acesta asigură răcoarea, iar iarna — conservează căldura.

Anatol Botnaru, proprietar al unei agropensiuni din Butuceni, spune că a încercat să redea mai multor case din sat aspectul tradiţional şi să le acopere cu stuf, însă nu a găsit specialişti care să poată face lucrări calitative.

 

 

Omul de afaceri Anatol Botnaru reconstruieşte în ultimii ani mai multe case din Butuceni, dându-le aspectul tradiţional. Următorul proiect al său este acoperirea cu stuf a unei căsuţe bătrâneşti situate pe unul dintre dealurile stâncoase ale satului

   "Am vrut să fac aşa cum era în Butuceni, să acopăr câteva case cu stuf. Dar când am văzut că e o problemă, am trecut la şindrilă şi am acoperit cu şindrilă. E ecologic curat, e lemn, arată bine, e garantat că nu putrezeşte mâine. Dar totuşi, ar fi bine să avem acoperişuri din stuf. Stuful în general în lume se consideră un lux mare. Din ce am auzit eu, că am studiat foarte mult, în Europa casele sunt acoperite cu stuf importat din Turcia şi din România," ne-a spus Anatol Botnaru. Antreprenorul a insistat totuşi să aibă stuf — pentru răcoarea și mirosul pe care le asigură — în interiorul restaurantului pensiunii sale, unde a improvizat un acoperiş intern.

În Europa afacerile cu materiale din stuf prosperă

Şi dacă în România şi Ungaria stuful, în special cel din Delta Dunării, a început să fie recoltat încă acum 10 ani ca material de construcţie ecologic, în Republica Moldova o asemenea afacere este deschisă abia acum.

Firma, localizată în raionul Ştefan Vodă, a început, acum 3 ani, să folosească stuful pentru a produce biocombustibil, iar de curând încearcă să dezvolte şi o linie de producere a materialelor de construcţie: eurosnopi pentru acoperiş şi saltele termoizolante.

Saltelele sunt folosite ca material de izolare a tavanelor sau a pereţilor exteriori sau interiori. Se instalează exact cum se instalează vata minerală sau poliesterolul care se vinde în Republica Moldova.

Eurosnopii sunt folosiţi în construcții ca material termoizolant ecologic, în defavoarea termoizolanţilor artificiali.Pentru un metru pătrat de acoperiş cu stuf este nevoie de 10 eurosnopi, care costă în total 200 de lei. Acoperişul rezistă până la 60 de ani, spun producătorii, iar investiţia se compensează în timp — facturile la căldură sunt mai mici, în plus, materialul este ecologic.

Sergiu Raţă, directorul firmei susţine că Republica Moldova ar trebui să folosească la maxim resursele de stuf pe care le are, întrucât acesta este o materie primă ieftină şi ecologică.

 

 

Omul de afaceri Sergiu Rață din satul Palanca, raionul Ştefan Vodă, conduce de cîţiva ani o firmă specializată în producerea combustibilului solid din stuf. De curînd a decis să-şi extindă afacerea şi să producă şi materiale de construcţie din aceeaşi materie primă.

   "De ce anume stuful? Pentru că este o plantă care se regenerează uşor. El se coseşte iarna, când este rece, şi, respectiv, până primăvara şi până la anotimpul viitor de cosire el se regenerează. Cu cât mai mult este cosit, cu atât mai bine creşte şi se regenerează. Stuful este pentru noi o plantă naţională, pe care din vechime strămoşii noştri au folosit-o," afirmă Sergiu Raţă.

Producătorii sunt convinşi că folosirea din plin a potenţialului acestei plante ar reduce dependenţa Republicii Moldova de combustibilul şi de materialele de construcţie de import.

(VIDEO) Casele acoperite cu stuf — de la tradiţie la confort


Text: Viorica Zaharia

Foto/video: Agenţia de presă ”New Project Media”

Materialele au fost realizate în cadrul proiectului „Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Pe aceeaşi temă:

Un elev a redus cu 100 de lei factura lunară a familiei sale pentru curent electric

Statul descurajează afacerile în domeniul producerii de biocombustibil

Casele acoperite cu stuf: iarna cald şi vara răcoare

Ion Cozma — tânărul care a promovat zeci de iniţiative de eficienţă energetică

Producem şi cumpărăm biocombustibil, dar nu ştim nimic despre calitatea lui

Cazan pe biomasă la grădiniţa Făt-Frumos

Proiectul ENERGIE SI BIOMASA continuă la Cimişlia

Energie electrică acumulată de la soare

Geamuri de termopan- economie la energia termică

Cazangerii noi pe bază de biomasă