Experiment jurnalistic: testarea la nitraţi a fructelor şi legumelor — cine o face, cum şi… care e…

   Fiecare a opta partidă de fructe şi legume din cele verificate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor anul trecut avea conţinutul de nitraţi peste norma admisibilă. Autorităţile ne dau asigurări că au mai multe filtre de control, cu toate acestea consumatorii nu au siguranţa deplină că produsele pe care le cumpără sunt bune pentru consum. Reporterii Agenţiei ”New Project Media” au cumpărat, la întâmplare, diferite fructe şi legume şi le-au testat la două laboratoare specializate din Capitală.


Reporterii New Project Media au cumpărat mai multe fructe şi legume şi le-au testat în laboratorul din piaţa Centrală.

   Primul laborator la care am mers se află în Piața Centrală din Chişinău. L-am ales din cauza că fluxul de cumpărători de aici este unul foarte mare. Specialiştii de aici fac testările cu ajutorul unor aparate numite nitratometre, care arată rezultatul în câteva minute. Ridichea pe care am procurat-o de la un comerciant de la Criuleni conţinea 29 de miligrame de nitraţi per kilogram, norma admisă fiind de 1200–1500 de miligrame. Şi concentraţia din castraveţii de la taraba unui alt comerciant s-a dovedit a fi în limitele admisibile — 75 de mg la norma de 400 mg per kilogram.

Testarea fructelor şi legumelor durează câteva minute şi se face cu ajutorul nitratometrelor.

   În cazul roţiilor cumpărate cu numai 18 lei de la nişte comercianţi din Georgia conţinutul de nitraţi era de 138 mg, în timp ce limita de sus este de 250 mg. Limita admisibilă de nitraţi nu era depăşită nici la lămâile şi portocalele cumpărate din piaţă.

   Medicul Olga Juncu, specialistă în cadrul Direcţiei municipale pentru siguranţa alimentelor, ne-a spus, însă, că, spre deosebire de noi, alţi consumatori au mai puţin noroc, întrucât în alte loturi se descoperă concentraţii de nitraţi peste limită, în special în legumele timpurii. De la începutul sezonului curent, medicii din Piaţa Centrală au depistat şi confiscat trei loturi de ridiche în care conţinutul de nitraţi depăşea limitele admisibile.

Video: Cum se face testarea fructelor şi legumelor la laboratorul din Piaţa Centrală


   ”Loturile aveau până la 10–20 de kilograme, ridichea a fost crescută de oameni acasă. După ce am constatat că nivelul nitraţilor depăşeşte norma, producţia a fost mărunţită şi aruncată la gunoi”, spune Olga Juncu. În cazul în care e vorba de cantităţi mai mari de fructe şi legume, acestea sunt scoase de pe piaţă.

Cantitatea de nitraţi din castraveţii şi ridichea cumpărate la Piaţa Centrală s-a dovedit a fi în limita admisibilă.

   La piaţa din centrul capitalei o „armată” întreagă de medici testează fructele şi legumele care se vând la tarabe. În proce sunt implicaţi cel puţin opt persoane, iar prelevarea probelor începe la ora 5 dimineața, înainte de deschiderea pieţei. ”Cele mai periculoase sunt legumele care apar primele pe piaţă, primăvara şi la începutul verii, din cauza îngrășămintelor utilizate în exces”, explică Olga Juncu.

Video: Olga Juncu, specialistă în cadrul Direcţiei municipale pentru siguranţa alimentelor, despre modalităţile de testare a fructelor şi legumelor


200 de lei pentru 2 tipuri de legume

   La laboratorul din Piaţa Centrală testarea la nitraţi este gratuită, astfel încât angajaţii de aici ne-au dat asigurări că nu doar jurnaliştii dar şi consumatorii de rând pot beneficia de această procedură fără a achita vreo taxă.

   Într-un alt laborator — cel al Centrului de Standardizare şi Experimentare a Calităţii Producţiei de Conserve (situat pe strada Uzinelor), testarea costă. Pentru fiecare produs testat se achită o taxă de 91 de lei. De regulă, aici îşi aduc producţia la testare comercianţii, şi mai puţin consumatorii. Şi în acest caz conţinutul de nitraţi în roşii era în normă, în timp ce în castraveţii testaţi de noi conţinutul practic atingea limita de sus a normei.

Roşii din Turcia sau de la Dubăsari?

   După ce am examinat modalitatea de testare a fructelor şi legumelor, am încercat să aflăm câţi oameni fac intoxicaţii din cauza nitraţilor. Responsabilii de la Agenţia pentru protecția consumatorilor afirmă că în anul curent la agenţie nu a fost depusă nicio plângere, în schimb, au fost înregistrate câteva anul trecut. De vină ar fi, potrivit reprezentanţilor agenţiei, lipsa de control asupra pieţei substanţelor de uz fitosanitar.

Veaceslav Ciuhrii, şef-adjunct al Direcţiei control produse alimentare şi servicii din cadrul Agenţiei pentru protecţia consumatorilor


   ”Antreprenorii, gospodăriile ţărăneşti au serele lor în care cultivă roşii, castraveţii, ridiche. Cu părere de rău, la orice colţ se vând îngrăşăminte, substanţe de uz fitosanitar şi ele au o acţiune sistemică. Există anumite reguli pentru utilizarea acestor substanţe. Însă, cu părere de rău, nu sunt cunoscute de către cei care le utilizează”, susţine Veaceslav Ciuhrii, şef-adjunct al Direcţiei control produse alimentare şi servicii din cadrul Agenţiei pentru protecţia consumatorilor.

   Totodată, Agenţia îndeamnă consumatorii să nu procure fructe şi legume din locuri neautorizate. ”E clar că acest produs nu a fost testat, nu a fost investigat şi nu se ştie dacă este inofensiv. Riscul este mare şi în pieţe, dar totuşi acolo el scade la 50 de procente, pentru că oricum anumite teste sunt efectuate”, afirmă Veaceslav Ciuhrii.

ANSA: ”Avem mai multe filtre de control”

   La rândul lor, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) dau asigurări că au fost instituite mai multe filtre de control al calităţii fructelor şi legumelor. Din anul 2013 niciun produs agro-alimentar nu mai poate intra în Moldova dacă importatorii nu prezintă la vamă certificate de inofensivitate din ţara producătoare. Documentul trebuie să demonstreze că produsele nu sunt toxice. Potrivit şefului Direcţiei Supraveghere a întreprinderilor de fabricare a produselor fitotehnice, Radu Musteaţă, pentru a comercializa legume şi fructe, importatorul trebuie să deţină şi un certificat de inofensivitate eliberat de ANSA.

Radu Musteaţă, şeful Direcţiei Supraveghere a întreprinderilor de fabricare a produselor fitotehnice din cadrul ANSA dă asigurări că statul controlează eficient calitatea legumelor şi fructelor importate în ţară.r


   Probele sunt prelevate la depozit, apoi sunt expediate la un laborator acreditat. Dacă produsul corespunde tuturor rigorilor, importatorul obţine un ceritificat care îi oferă dreptul să comercializeze.

   ”Dacă se atestă o depăşire a normei de conţinut al nitraţilor şi pesticidelor certificatul nu va fi eliberat, iar produsul se distruge”, afirmă oficialul. Un alt filtru prin care autorităţile încearcă să controleze conţinutul de nitraţi sunt probele prelevate în mod aleatoriu de specialiştii ANSA. Mostrele se trimit la laborator, unde se analizează conţinutul multirezidual, fiind determinată prezenţa a 50 de pesticide. În cazul în care este depistată o depăşire a normei, loturile nu sunt admise pe piaţă, fiind distruse la poligoane specializate.

   Există şi un al treilea tip de control — expertiza sanitar-veterinară în pieţele agricole. Acolo sînt efectuate analize expres la conţinutul de nitraţi în fructe şi legume.

Noi verificăm nitraţii în 22 de produse, Uniunea Europeană — doar în 4

   Radu Musteaţă susţine că, potrivit statisticii anilor precedenţi, în Moldova nu au fost înregistrate cazuri de intoxicaţie cu nitraţi. El afirmă că nitrații nu ar fi atât de toxici cum se crede. ”Riscul unei intoxicaţii cu nitraţi este foarte mic. În primul rând nitraţii nu se acumulează în organism şi planta nu poate lua o cantitate foarte mare. Nu avem date de evaluare că nitraţii pot cauza intoxicaţii. De când e creată agenţia nu am avut niciun caz în care să fim sesizaţi că au fost intoxicaţii cauzate de nitraţi”, argumentează Radu Musteaţă.


Fiecare lot de fructe şi legume trebuie să fie însoţit de un certificat de inofensivitate.

   Drept exemplu, el invocă practicile ţărilor europene, unde majoritatea fructelor şi legumelor nu sunt verificate la conţinutul de nitraţi. Potrivit specialistului, teste se fac doar pentru patru tipuri de plante — rucola, salata „Aisberg”, spanac şi rapiţă.

   În Republica Moldova, normele conţinutului de nitraţi au fost stabilite printr-o hotărâre de Guvern care este în vigoare din luna august 2013. Potrivit datelor ANSA, în anul 2015 au fost depistate conţinuturi ridicate de nitraţi în 30 din cele circa 280 de loturi verificate. În acelaşi timp, nu au fost înregistrate cazuri de depăşire a normelor la pesticide.

   Recent ANSA a fost ţinta unui scandal mediatic din cauză că Centrul de Sănătate Publică a anunţat că a găsit loturi de produse cu certificate de inofensivitate emise de ANSA, care aveau o concentraţie de pesticide de câteva ori mai mare decât limita permisă. Angajaţii ANSA au respins acuzaţiile.


Text/Foto/Video Agenţia de Presă New Project Media


Pe aceeaşi temă:

PRODUSE VÂNDUTE ÎNAINTE DE A FI FABRICATE: ATENŢIE LA ETICHETĂ

ULEIUL DE PALMIER, PREZENT ÎN ZECI DE CATEGORII DE PRODUSE, DAR FĂRĂ INFORMAREA CONSUMATORULUI

Experiment jurnalistic: testarea la nitraţi a fructelor şi legumelor

CÂT DE UŞOR ÎŞI RECUPEREAZĂ MOLDOVENII BANII PENTRU PRODUSELE NECALITATIVE?

CONDICA DE RECLAMAŢII — MULŢI O AU, DAR NU O FOLOSESC

Dezbateri publice privind protecţia consumatorului

BENZINĂRIE SUB FERESTRE-PROTEST A LOCUITORILOR ORAŞULUI CIMIŞLIA