Evoluţii şi involuţii în micul business Moldovenesc—ce spun specialiştii

   În anul 2005 Guvernul a elaborat Strategia de susţinere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006–2010. Cum a evoluat, pe parcursul ultimilor 10 ani, businessul mic şi mijlociu în Republica Moldova?

   Despre instrumentele moderne de susţinere a antreprenorilor, tendinţele de dezvoltare a sectorului şi relaţiile cu statul discutăm cu un reprezentant al societăţii civile—vicedirectorul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Viorica Cerbuşca. Anterior, invitata noastră a deţinut postul de specialist principal al Direcţiei întreprinderi mici şi mijlocii din cadrul Ministerului Economiei şi, în această calitate, a făcut parte din grupurile de lucru care au elaborat Strategia de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006–2010.

Viorica Cerbuşca, vicedirector al asociaţiei obşteşti „Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii” din Moldova.


- Doamna Viorica Cerbuşca, cum aţi caracteriza situaţia din businessul mic şi mijlociu? Am putea vorbi despre evoluţii sau involuţii în ultimii zece ani în acest domeniu?

- Analiza dinamicii datelor arată că, spre deosebire de creșterea constantă în perioada 2006–2008, în anii 2008, 2009 s-a înregistrat un regres, generat și de criza economică mondială, dar deja după 2009 a început o nouă etapă de renaștere a businessului mic şi mijlociu.

Potrivit raportului Biroului Naţional de Statistică din 2014, în Republica Moldova există 52 300 întreprinderi mici şi mijlocii, ceea ce constitutie peste 97% din toţi agenţii economici din ţară. În domeniul antreprenoriatului mic şi mijlociu activează 291 700 persoane (56% din cei ocupaţi în întreprinderile din republică).

În medie, la fiecare 1 000 de locuitori revin 14 companii mici şi mijlocii. Cea mai mare densitate a întreprinderilor se înregistrează la Chişinău – 42 companii la 1 000 locuitori, iar în mediul rural se întregistrează în medie doar 4 companii la 1000 locuitori.

În funcţie de direcţia de activitate, proporţia agenţilor economici arată în felul următor: 39% – comerţ, 18% – imobiliare, 9% – industria de producţie.

În funcţie de numărul de angajaţi, majoritatea muncesc în agricultură (în medie 12 persoane pe companie), pe locul doi se află sectorul de producţie (9 persoane), iar pe locul trei – construcţiile (8 persoane).

Datele statistice vorbesc de scăderea numărului de locuri de muncă în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă în anul 2007 numărul mediu de angajaţi pe companie constituia 9 persoane, atunci către anul 2014 el a scăzut până la 6 persoane. Începând din 2007, 52 de mii de angajaţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii au fost disponibilizaţi.

Cifra de afaceri în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova constituie ceva mai puţin de o treime (31,8%) din cea republicană, ceea ce constituie circa 1,6 milioane de lei.



Aşa arată business-ul mic şi mujlociu în Moldova

- Care ar fi, în opinia DVS., factorii ce împiedică dezvoltarea businessului mic în ţară?

Reieşind din acestea, Guvernul Republicii Moldova a elaborat Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, în care au fost indicate trasate următoarele obiective:

  1. Ajustarea cadrului normativ de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor.
  2. Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare.
  3. Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale.
  4. Sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator.
  5. Facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni.
  6. Dezvoltarea parteneriatelor în afaceri.

Pe lângă , la cele menţionate mai sus, au mai fost propuse şi măsuri suplimentare, ce contribuie la îmbunătăţirea climatului de afaceri în Republica Moldova.

Prima aşa-numită „reglementare inteligentă”, destinată să perfecţioneze legislaţia în funcţie de particularităţile microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi a celor mijlocii. Implementarea principiului de „ghişee unice” pentru facilitarea procedurilor administrative.

Victor Manastîrlî, antreprenor, realizează materiale artistice forjate (or. Ciadâr Lunga, Găgăuzia)





La fel, s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare. Mă refer la investiţii prin acces la garanţii de împrumut pentru întreprinderi mici şi mijlocii; consolidarea mecanismelor de garantare a împrumuturilor; facilitarea accesului la pieţele de capital; oferirea de posibilităţi tuturor băncilor de a elibera cu uşurinţă împrumuturi pentru dezvoltare în cadrul instrumentelor de susţinere a Asocierii cu UE.

Şi, nu în ultimul rând, utilizarea deplină a posibilităţilor pieţei unice a Uniunii Europene prin colaborare transfrontalieră; revizuirea standardelor la produsele de export, ţinând cont de regulile de etichetare a originii materiei prime şi a mărfii.

- V-aţi referit la factorii care frânează antreprenoriatul în Republica Moldova. Să încercăm acum să vedem ce stimulente, acordate de stat sau nu neapărat de stat, ar putea asigura dezvoltarea businessului mic şi mijlociu în viitorul apropiat.

- În Republica Moldova atât Guvernul cât şi instituţiile internaţionale susţin dezvoltarea sectorului privat prin diferite programe şi proiecte. Aş vrea să mă refer la câteva iniţiative, care se bucură de mare succes printre antreprenori:

Viorica Cerbuşca

   Programul naţional de abilitare economică a tinerilor, care ajută tinerii să dezvolte întreprinderi în mediul rural, oferinde-le sfaturi, instruire, finanţare preferenţială, granturi;

Programul-pilot de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010–2015, care, mobilizând resursele moldovenilor aflaţi la muncă peste hotare, ajută la crearea întreprinderilor mici şi mijlocii (consultanţă, instruire, acordare de granturi până la 200 mii de lei conform regulii „1+1”, adică pentru fiecare leu investit de către antreprenor, acesta primeşte 1 leu din fondurile de grant);

De asemenea, sunt eficiente programele de sprijin pentru întreprinderi rurale, asociaţii de afaceri inovatoare ş.a., finanţate de Banca Mondială, IFAD, PNUD, precum şi programele de consultanţă, realizate cu sprijinul organizațiilor financiare internaţionale.

În ultimul timp au un impact tot mai mare proiectele de promovare a iniţiativelor în domeniul securităţii, precum şi proiectele de cooperare şi dezvoltare implementate în comun de companii de pe ambele maluri ale Nistrului etc.

Acestea şi alte programe impulsionează dezvoltarea întreprinderilor competitive, susţin antreprenorii în modernizarea echipamentelor de producţie, stimulează aplicarea tehnologiilor inovatoare pentru perfecţionarea continuă a proceselor în întreprinderi şi a produselor finite.

- Vă rugăm să ne conturaţi portretul reprezentantului tipic al businessului mic din Moldova: ce vârstă are, cât de mare este portofoliul lui de active, în ce sferă activează (producţie, comerţ, servicii etc.)?

- Voi apela din nou la statistică şi iată ce spun datele BNS:

- Cât durează procedura de înregistrare a unei întreprinderi şi ce documente sunt necesare pentru începerea unei afaceri mici (spre comparaţie: în Estonia acest proces ia 17 minute, şi nici nu este nevoie să ieşi din casă, ci o poţi face atunci când îţi este comod şi practic în orice loc, prin instrumentele sistemului X-road, implementat de către stat).

Studiul „Costul desfăşurării activităţii economice”, realizat de Banca Mondială în 2015, acordă Republicii Moldova locul 63 din 189 de economii analizate (în 2014, ţara noastră se afla pe poziţia 82). În clasamentul „înregistrarea afacerii” ţara noastră a urcat anul trecut pe locul 35, de pe locul 51, pe care îl deţinea în 2014.



Pictarea şi vânzarea picturilor proprii de către pictori liber-profesionişti este de asemenea o afacere mică ce necesită o patentă.



Pentru înregistrarea unei companii în Republica Moldova este nevoie să fie parcurse 5 etape, iar procedura poate dura în medie şase zile. Taxa de înregistrare a afacerii constituie circa 1400 lei.

Dar trebuie să remarcăm că în prezent şi în Moldova se dezvoltă rapid infrastructura pentru furnizarea serviciilor publice online, ceea ce economiseşte timpul şi permite evitarea contactului direct cu structurile oficiale, fapt care, la rândul său, reduce birocraţia şi corupţia în procesul de înregistrare.

Astfel, de exemplu, antreprenorii îşi pot face un cont electronic, evitând necesitatea de a prezenta informaţia pe suport de hârtie. E-raportarea permite prezentarea în format electronic a rapoartelor semestriale şi anuale; serviciul unic de „licenţiere electronică” din cadrul Camerei de Licenţiere oferă întregul spectru de funcţii specializate pentru optimizarea prezentării şi examinării cererilor de licenţiere; prin serviciul MSign, antreprenorii pot semna contracte şi documente la distanţă.

Oamenii de afaceri din Republica Moldova au la dispoziţie diverse instrumente care le oferă posibilitatea de a reduce frecvenţa contactelor directe cu funcţionarii publici, de a optimiza procesul de raportare şi de a reduce cheltuielile financiare şi de timp în interacţiunea cu instituţiile statului.



Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.



Reporter: Natalia Scurtul

Pe aceeaşi temă:

Evoluţii şi involuţii în micul business Moldovenesc—ce spun specialiştii

Andrei Frunză- o afacere din pasiune fotografică

Sergiu Vacarciuc din Cimişlia, aduce noi servicii localnicilor

Afaceri meşteşugăreşti practicate de femei

Mierea, o afacere nu prea dulce în Republica Moldova

Organizarea afacerilor rurale în regiunea transnistreană: probleme şi soluţii

În stânga Nistrului, afacerile mici dispar, iar cele mijlocii stagnează