PIAŢA EUROPEANĂ-ŞANSA PENTRU UN PRODUCĂTOR DE MERE DIN UNGHENI

   Embargoul impus de Federaţia Rusă la fructele şi legumele moldoveneşti a afectat grav anul trecut agricultorii din Republica Moldova. Cea mai mare lovitură le-a fost aplicată producătorilor de mere, care în proporție de aproape 80 la sută îşi exportau recolta pe piaţa rusă.

 

 

Cele mai multe livezi de meri, 96 de mii de hectare din totalul de 110 mii, se află în zona de Nord a Republicii Moldova—Soroca, Briceni, Edineţ, Ocniţa, Drochia şi Şoldăneşti.

   Experţii estimează că, doar ca urmare a interdicţiilor la merele moldoveneşti, au fost ratate vânzări în valoare de peste 20 de milioane de dolari. Interdicţia Federaţiei Ruse i-a obligat pe fermierii moldoveni să caute soluţii şi pieţe alternative. Printre cei care au fost nevoiţi să rezolve rapid situaţia pentru a evita pierderi considerabile, a fost şi Alexandru Brânză, un coproprietar a peste 100 de hectare de livezi de mere, prune şi vişini din satul Floreni, raionul Ungheni. Cu o suprafaţa de aproape 80 de hectare de livadă de mere, însemnând o recoltă de aproximativ trei mii de tone de fructe, închiderea pieţei ruseşti a fost o adevărată lovitură sub centură pentru antreprenorul din Ungheni, pentru faptul că aproape 90 la sută din recolta de mere era destinată acestei pieţe.

   Pregătirea pentru livrările pe piaţa românească şi cea europeană a necesitat însă timp, pe care antreprenorul nu l-a avut la dispoziţie.

Alexandru Brânză, coproprietarul a 100 de hectare de livezi de meri, a reuşit să se reorienteze spre piaţa UE după embargoul impus de Federaţia Rusă, din cauza căruia mai nu a dat faliment. (foto: Aurel Obreja)

”Ne-am lovit de obstacole, inclusiv garanţia impusă de statul român la fiecare tir cu mere exportat, alt impediment a fost indicativul de preţ impus, înplus nu eram gata să facem faţă cerinţelor supermarketurilor ce ţin de ambalaj şi calitate. Toate aceste lucruri ne-au făcut să ajungem să ne prindă iarna cu merele pe pom. Dar a fost o lecție, a fost o palmă şi ne-am trezit puţin, suntem nevoiţi şi vom merge după standardele impuse de pieţele din vecinătate” este covins Alexandru Brânză.

 

 

Pe cele 15 hectare de livadă din satul Floreni, raionul Ungheni, Alexandru Brânză, culege mere de soiul Simerenko şi Mantuan, pe care în 2015 intenţionează să le vîndă în România, încheind deja contracte cu mai multe întreprinderi de comerţ şi prelucrare din ţara vecină. (foto: Aurel Obreja)

Cu o hală frigorifică cu o capacitate de doar câteva sute de tone, dar cu o recoltă de trei mii de tone de mere, Alexandru Brânză a trebuit să se orienteze rapid pentru a evita pierderi catastrofale. 300 de tone, reprezentând 10 la sută din volumul total, în pofida dificultăţilor, a reuşit să le exporte pe piaţa comunitară, în România, ţară cu care avea relaţii bune încă înainte de aderarea ei la UE. O anumită cantitate a ajuns în Kazahstan și Belarus. O altă parte de mere au fost distribuite în şcolile şi grădiniţele din raioanele Făleşti şi Ungheni, în cadrul unui program lansat de Guvernul de la Chişinău, ca una dintre soluţii la embargoul rusesc. Mai mult de jumătate dintre fructe însă, au fost procesate, vânzările ratate fiind estimate la aproape 2,5 milioane de lei.

Embargoul impus de Rusia a prejudiciat grav producătorii de mere din Republica Moldova, generând pierderi de peste 100 de milioane de USD. Dacă în 2013 volumul exporturilor spre pieţele ruseşti era de aproximativ 700 de mii de tone, până la finele lui 2014 au fost exportate circa 70 de mii de tone, restul fiind comercializate pe piaţa internă, sau păstrate în depozite. (foto: Aurel Obreja)

Până în toamna acestui an, Alexandru Brânză speră să reuşească să mai construiască o hală frigorifică, cu o capacitate de aproape 2 mii de tone, dar şi să instaleze o linie de spălare, uscare şi sortare a merelor, oferită ca donaţie, în cadrul unui proiect, de către guvernul Cehiei.

Alexandru Brânză speră ca în această toamnă măcar jumătate din producţie să ajungă pe masa europenilor, inclusiv şi în alte ţări decât România, şi de ce nu, şi în state din Asia sau Orient.

” În ţările din Orient cred că urmează să facem exporturi pentru că e o piaţă foarte mare, de câteva ori mai mare decât piaţa Rusiei. E ceva nou, trebuie să discutăm foarte bine, până vor căpăta încrederea cei din Orient în calitatea şi în partenerii din Republica Moldova. E o piaţă destul de interesantă ”

Embargoul rusesc a fost o palmă dureroasă dar şi o lecţie bine însuşită, după cum ne-a mărturisit producătorul din Ungheni. Asta pentru că l-a ambiţionat să caute alternative, aşa încât anul viitor să nu mai ajungă din nou la cheremul indispoziţiilor ruseşti.

Chiar dacă necesită reforme dureroase, cu multe investiţii pentru conformare la standardele de calitate, relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană înseamnă reguli mult mai clare şi stabile, susţin la rândul lor autorităţile de la Chişinău.

Mihai SUVAC, şef direcţie Ministerul Agriculturii al Republicii Moldova (foto: Aurel Obreja)

”Acordul de Asociere trebuie să fie clar pentru producători. Ei trebuie să conştientizeze faptul că acest lucru înseamnă o oportunitate, sunt nişte reguli de joc foarte constante, pe parcursul unei perioade mari de timp, şi se cere să te conformezi la anumite reguli, în plus şi se oferă şi un suport financiar care vine masiv. Noi dezvoltăm infrastructura de post recoltă care nu a fost dezvoltată pe parcursul multor ani. În afară de aceasta, vom dezvolta zonele rurale, adică vom construi mini fabrici, mini linii de procesare în locul de producere ca producătorul să nu depindă de alte condiţii” ne-a declarat Mihai Suvac, Şeful Direcţiei politici de producţie şi reglementări a produselor vegetale.

Embargoul la fructele şi legumele moldoveneşti a fost impus de către Federația Rusă în iulie 2014, la scurt timp după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Sancțiunile economice impuse de Moscova au fost calificate de către autorităţile de la Chişinău ca fiind nejustificate. Pentru compensarea pierderilor suportate de producători, fostul guvern a alocat un ajutor de 140 de milioane de lei şi a întreprins mai multe acţiuni pentru a încuraja consumul de mere autohtone.

În susţinerea producătorilor moldoveni, la 17 decembrie 2014, oficialităţile europene majorează, până la 40 de mii de tone, cota de mere pe care Republica Moldova să le exporte pe piaţa comunitară. Experţii afirmă că, prin gestul său, Moscova a pus autorităţile şi producătorii din Republica Moldova în faţa unei alegeri: ori cu Vestul, ori cu Estul.

Viorel CHIVRIGA, expert-economist (foto: Aurel Obreja)

”Eu cred că alegerea nu trebuie să existe. Alegerea trece pe partea producătorilor și exportatorilor. Ei sunt cei care trebuie să aleagă unde să exporte. Ei produc, bunurile le aparțin. Direcțiile care sunt puse acum în discuție ori Estul ori vestul sunt greșite. Producătorii pot să exporte oriunde unde sunt acceptați, unde contabilizează un profit, și unde au parte de o piață stabilă și unde au parte de regulii de joc clare. Ei ar trebui să poată exporta în toate țările. Aceasta este diversificarea pe care o așteptăm în mediul exportatorilor” este de părere analistul economic Viorel Chivriga

Deschiderea pieţei comunitare nu a rezolvat prea mult din problema producătorilor din Republica Moldova generată de sancțiunile rusești. În lipsa utilajelor moderne pentru spălarea, uscarea, sortarea şi ambalarea merelor la standarde adecvate, în 2014, pe piaţa Uniunii Europene au fost exportate doar 1.600 de tone de mere. Această piaţă însă oferă perspective care, în timp, le-ar putea aduce producătorilor din Republica Moldova venituri mult mai mari decât cea rusă, întrucât este o piață previzibilă, corectă şi nu depinde de factori politici.

VIDEO: Dacă nu în Rusia, ’mere’ şi în Europa.

AUDIO: Dacă nu în Rusia, ’mere’ şi în Europa.

 

Pe aceeaşi temă:

pasaport

Fără vize în UE-bilanţul unui an

smurd

Smurd pentru viaţă

pasaport

Un an fără vize în UE pentru cimişlieni

nuc

Nuca-fructul care te face milionar

pasaport Piaţa europeană-şansa pentru un producător de mere din Ungheni

drum

Drumul Hînceşti-Cimişlia construit pe bani europeni

incubator

Deschiderea incubatorului de afaceri la Cimişlia

masina Teren nou de joacă la gradiniţa Rîndunica

pasaport Secţie de reabilitare medicală la Cimişlia

auto

Viaţa cu şi fără autobuze şcolare la Donici