DEMNITARI CU MAŞINI DE LUX LA PREŢURI DE NIMIC

   Maşini scumpe la preţuri de nimic. Mai mulţi deputaţi şi miniştri au indicat în declaraţiile de venituri şi proprietăţi faptul că deţin autoturisme cumpărate cu doar câteva mii de lei, adică mult sub valoarea de piaţă. Am selectat câţiva şi am comparat preţurile indicate de ei cu cele de pe piaţă. În timp ce experţii anticorupţie susţin că în aceste cazuri Comisia Naţională de Integritate (CNI), care verifică declaraţiile de avere, ar trebui să anunţe Inspectoratul Fiscal sau Centrul Naţional Anticorupţie, preşedintele CNI, Anatolie Donciu, spune că nu există pârghii pentru asta.

    Deputatul neafiliat Anatolie Zagorodnîi a arătat în declaraţia de venit pentru anul 2014 că deţine un Mercedes S 320 produs în anul 2003 şi achiziţionat în 2012 cu suma simbolică de 10 mii de lei. În valută, ar însemna în jur de 500 de euro. Pe piaţă, un astfel de model se vinde cu 4 300 de euro.

    Parlamentarul spune că nu a greşit nimic, maşina e veche şi acesta este preţul ei. «Maşina asta e de când hăul, are 13 ani, aşa că preţul indicat este cel real, nu e nicio greşeală» , ne-a spus Zagorodnâi.

   Un alt deputat neafiliat, Anatolie Gorilă, a indicat două automobile, dintre care unul — Mitsubishi Pagero — ar fi costat, potrivit declaraţiei de avere, doar 5 mii lei, adică ceva mai mult de 200 de euro. Pe piaţă, o astfel de maşină se vinde cu 2 800 de euro. «Deja am vândut această maşină. Dacă aţi fi văzut-o, aţi fi înţeles de ce am indicat acest preţ. E maşină veche. Se poate dovedi foarte uşor că acesta este preţul ei», a explicat Gorilă. Deputatul mai are un automobil BMW pentru care ar fi achitat 100 de mii de lei.

    Tot 5 mii de lei sau 200 de euro ar fi dat pe o maşină şi un alt deputat neafiliat, Valeriu Ghileţchi. Cu aceşti bani parlamentarul a cumpărat în anul 2012 un Nissan Terano produs în 2001. «E un autoturism care are 15 ani. L-am cumpărat cu vreo 4 sau 5 ani în urmă de la o organizaţie care îi stabilise preţul de bilanţ. Acesta era preţul maşinii. Am şi documentul de la ei. Era considerată uzată, fusese folosită mai mult de 10 ani, dar e în stare bună. Maşina funcţionează, eu o folosesc, o mai repar», ne-a explicat Valeriu Ghileţchi. Pe un portal de anunţuri din Republica Moldova maşini de această marcă, Nissan Terano, se vînd în prezent cu cel puţin 4 mii de euro.

   Democratul Corneliu Padnevici deţine şi el un automobil pe care l-ar fi cumpărat la un preţ simbolic — o Skoda Octavia produsă în anul 2008 şi achiziţionată în anul 2012 cu 10 mii de lei, adică echivalentul a 500 de euro. Când l-am întrebat dacă nu cumva a comis o greşală în declaraţia de avere indicând un asemenea preţ, deputatul ne-a spus că se află la o şedinţă şi nu ne poate oferi detalii, dar ne-a dat asigurări că nu a comis nicio greşală. Pe piaţă o astfel de maşină costă 8000 de euro.

   Dintre miniştri, în declaraţia Ruxandei Glavan găsim un autoturism Lexus GS 300, cumpărat cu 22 mii de lei, ceea ce ar însemna în jur de 1000 de euro. În declaraţia pentru 2014 ministrul arăta că a cumpărat maşina cu un an înainte, dar că din 2015 o deţine în comodat. Semnatara declaraţiei nu a indicat anul producerii autoturismului. Pe piaţa din Republica Moldova un Lexus Seria GS produ în anul 2008 se vinde cu 13 mii 900 de euro. Modelele mai noi sunt şi mai scumpe. Am solicitat o reacție Ruxandei Glavan prin intermediul Serviciului de presă al Ministerului Sănătăţii, dar nu am primit niciun răspuns, chiar dacă am aşteptat câteva săptămâni.

   Dincolo de explicaţiile deputaţilor, experţii anticorupţie susţin că aceste neconcordanţe dintre preţul de piaţă şi cel indicat în acte ar trebui investigate.

Preşedinta Transparency International- Moldova, Lilia Caraşciuc, spune că , în astfel de cazuri, CNI ar trebui să sesizeze CNA şi Fiscul

«Divergenţele dintre preţul indicat în declaraţii şi cel de pe piaţă ar trebui subliniate în actele de constatare ale CNI»

    În astfel de cazuri, Comisia Naţională de Integritate este structura care trebuie să se autosesizeze în primul rând, consideră Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International-Moldova, organizaţie care luptă împotriva corupţiei. Ea spune că CNI trebuie să ia atitudine în toate cazurile în care preţul pentru maşini şi apartamente indicat de persoanele cu funcţii publice este nereal. ”Când este vorba despre o deviere neesenţială, atunci e mai greu de demonstrat. Dar dacă pe piaţă preţul acestei maşini este de şapte ori mai mare, atunci este vorba despre o tăinuire — ori a venitului, ori a tranzacţiei. În acest caz scopul este de a tăinui veniturile reale sau eschivarea de la plata impozitelor. CNI trebuie să ia atitudine, să vină cu anumite informaţii la CNA, Fisc sau alte instituţii abilitate, în funcţie de caz. Divergenţele existente între preţul de piaţă şi cel inclus în declaraţii trebuie indicat în actele de constatare ale CNI”, susţine Lilia Caraşciuc.

Preşedintele CNI, Anatolie Donciu: ”Nu putem verifica mai mult decât ne permite legea”

    La rândul său, Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, susţine că în această privinţă CNI are competențe limitate. ”Dacă vorbim despre un contract de vânzare-cumpărare, acesta se reglementează de Codul Civil. În declaraţia noastră este scris că persoana trebuie să indice valoarea bunului conform actului de vânzare-cumpărare. În cazul în care în contractul de vânzare-cumpărare este indicată suma de 300 de lei în cazul când maşina costă în realitate 300 de mii de lei noi nu putem depăşi situaţia respectivă, fiindcă nu putem să dăm apreciere a unei tranzacţii de vânzare-cumpărare reglementată de legislaţia civilă. O maşina fabricată în 2014 nu poate costa doar 20–30 de mii de lei. Sigur că asta este absolut ireal. Dar în situaţia în care noi nu avem altă sursă de informaţie pentru a stabili valoarea acestei unităţi de transport, ne conducem de ceea ce este scris în declaraţie. Dacă se stabileşte că maşina costă mai mult decât veniturile oficiale ale persoanei, atunci vorbim despre o diferență vădită, ceea ce poate fi examinat sub aspect penal, în baza articolului 330 al Codului Penal — îmbogăţirea ilicită”, spune Anatolie Donciu.


VIDEO Interviu cu Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate


    Situaţia în ce priveşte verificarea faptului dacă persoanele cu funcţii de răspundere au indicat corect preţul bunurilor pe care le dețin s-ar putea schimba odată cu adoptarea pachetului de legi care prevăd reformarea actualului sistem de integritate. Acesta prevede efectuarea unui control efectiv, pe teren, a bunurilor, şi nu doar verificarea dacă informaţiile trecute de demintari în declaraţiile de avere corespund cu cele din bazele de date ale instituţiilor de stat — Întreprinderea «Registru», Agenţia de Stat «Cadastru», Inspectoratul Fiscal etc. Pachetul a fost votat în prima lectură în luna februarie, urmând ca în următoarele luni să fie votat în lectură finală.


Text, foto, video Agenţia de presă New Project Media


Pe aceeaşi temă:

HELME SAARGAVA: СМЕНИЛА МАНТИЮ СУДЬИ НА ХАЛАТ ФЕРМЕРШИ

O ELEVĂ DIN CHIŞINĂU COMBATE CORUPŢIA PRIN DESENE SOCIALE

LICEUL CARE DEMONSTREAZĂ CĂ O ŞCOALĂ POATE EXISTA ŞI FĂRĂ BANI DE LA PĂRINŢI

INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI: în unele judecătorii, nici sistemele electronice nu au asigurat imparţialitatea repartizării dosarelor

DEMNITARI CU MAŞINI DE LUX LA PREŢURI DE NIMIC

În cauze de corupţie persoanele sunt achitate de 3 ori mai des decât în alte infracţiuni

Prevenirea corupţiei în APL

PLAN LOCAL ANTICORUPŢIE PENTRU ORAŞUL CIMIŞLIA