LICEUL CARE DEMONSTREAZĂ CĂ O ŞCOALĂ POATE EXISTA ŞI FĂRĂ BANI DE LA PĂRINŢI

   Liceul ”Andrei Straistă” din oraşul Anenii Noi este una dintre puţinele şcoli din ţară în care nu se colectează bani de la părinţi. Instituţia demonstrează că mijloacele alocate de stat sunt suficiente pentru ca o şcoală să funcţioneze şi chiar să se modernizeze constant. În acest liceu sălile de clasă sunt dotate cu tehnologii moderne, cu table interactive, iar fiecare profesor are laptop pe care îl foloseşte la lecţii împreună cu elevii. Chiar dacă în ultimele luni, la fel ca în toată ţara, profesorii şi-au ridicat salariile cu întârziare, administraţia instituţiei spune că aici nu au fost şi nu vor exista plăţi neformale.


În Liceul Teoteric ”A. Straistă” din Anenii Noi învață peste 240 de elevi din toate satele raionului.


    ”Nu m-ar crede niciun director de şcoală dacă aş spune că avem prea mulţi bani. Dacă, însă, gestionezi corect şi eficient resursele de la stat, poţi face multe lucruri bine”, spune zâmbind Eugen Margine, care a câştigat recent cel de-al doilea mandat de director al liceului. Directorul ne arată câteva săli — toate sunt spaţioase şi luminoase, iar mobilierul este nou.


    Fiecare profesor are un laptop personal, cumpărat din banii şcolii, pe care îl utilizează la lecții. În unele clase, alături de tradiţionalele table, vedem table interactive şi videoproiectoare, care îi ţin atenţi pe elevi pe parcursul lecţiei. Cadrele didactice spun că acum se pot pregăti mult mai uşor pentru ore, iar elevii afirmă că reuşesc să înţeleagă materia mai bine, lecţiile fiind mult mai interesante.

    Mândria directorului şi a întregii şcoli este sala de sport, renovată acum 2 ani. Geamurile schimbate în proporție de 70 la sută în blocul de studii au redus considerabil cheltuielile pentru căldură. Economiile sunt investite în dezvoltarea liceului.

Elevii învaţă în clase dotate cu mobilier nou.


    S-au făcut schimbări şi în cămin, unde au fost schimbate geamurile şi uşile, şi reparate capital două dușuri. A fost modernizată şi cantina, astfel încât acum elevii pot lua masa în condiţii apropiate de cele de acasă. Tot pentru elevi şi la iniţiativa acestora a fost dotată o sală de sport. Printre ultimele realizări se numără reparaţia capitală a reţelelor electrice din instituţie. Acum pentru fiecare din cele patru etaje există un contor şi atunci când nu e nevoie de electricitate, lumina poate fi deconectată.

Interesant este că toate aceste modernizări s-au făcut doar pe banii de la stat, fără contribuţia financiara a părinţilor.

    ”Odată cu trecerea la o nouă formulă de finanţare, când instituţiile de învăţământ obţin o sumă fixă de bani pentru fiecare elev, şcolile mari prosperă”, spune Eugen Margine. Suma alocată pentru un elev se ridică în anul curent la circa 8700 de lei. La aceşti bani se adaugă şi un normativ pentru instituţie în valoare de peste 420 de mii de lei. Drept urmare, liceul are un buget de peste 3 milioane de lei în acest an. După ce acoperă toate cheltuielile şi mai face şi investiţii, administraţiei îi ajung bani şi pentru suplimente salariale şi premii pentru cei mai buni elevi.

Asociaţia de părinţi nu colectează bani, ci asigură parteneriatul cu şcoala

    În instituţie există totuşi o asociaţie a părinţilor — ”Gaudeamus”, aceasta însă are o altă menire decât să colecteze bani — asigurarea unui parteneriat între şcoală şi familie. În fiecare lună psihologul liceului organizează o şcoală a părinţilor şi profesorilor, în cadru căreia se discută problemele care apar. Părinții sunt prezenţi la majoritatea activităţilor organizate de elevi — și la cele distractive, şi la cele de caritate.

”    Cunoaştem nivelul de bunăstare al familiilor care au copii în liceul nostru — sunt oamenii modeşti, mulţi fiind de la ţară. Taxe nu am avut şi nici nu planificăm să avem”, afirmă Eugen Margine.

”VIDEO Eugen Margine, directorul LT ”A. Straistă” — despre cum se poate descurca o şcoală fără banii de la părinţi

    De menţionat că la capitolul practici interzise în această instituție sunt trecute nu doar taxele neformale, dar şi cadourile pentru profesori, fenomen pe larg răspândit în şcolile şi grădiniţele din ţară. Pentru a avea siguranţa că liceul este o instituţie liberă de corupţie, administraşia şi consiliul elevilor au elaborat câteva mecanisme de prevenire şi control al acestui fenomen. Astfel, pe hol stă o boxă unde elevii şi profesorii pot semnala în mod anonim toate problemele cu care se confruntă, inclusiv eventualele cazuri de violență sau corupţie. Conţinutul boxei este analizat de o comisie creată în liceu.

    Un alt instrument sunt sondajele anonime, practicate pe larg în liceu și care vizează nu doar profesorii, dar şi angajaţii liceului. Chestionarele includ în mod obligatoriu întrebări care se referă la plăţile neformale.

Tamara Gortolomei, psihologul şcolar, autoarea chestionarelor pentru elevi şi părinţi prin care se face evaluarea stării de lucruri în liceu, inclusiv la capitolul plăţi neformale.


   Un indicator serios al stării de lucruri din acest liceu este că anul trecut niciun elev nu a fost prins copiind la examenul de bacalaureat, iar rata de promovare a examenului se apropie de 100 %.

Liceenii de la ”A. Straistă” ştiu doar din auzite ce înseamnă corupţie

   Ion Beţco, preşedintele consiliului elevilor din liceul ”Andrei Straistă” afirmă că, spre deosebire de şcoala în care învaţă, în alte instituţii corupţia e la ea acasă. ”E atât de răspândit acest fenomen, încât parcă a devenit ceva normal, iar oamenii nu ştiu cum să îşi rezolve problemele în alt mod ”, spune tânărul.

Ion Beţco, preşedintele Consiliului elevilor in LT ”A. Straistă” şi colegii săi de clasă sunt mândri de faptul că învaţă într-o instituţie liberă de corupţie


   O altă elevă din clasa XII, Tatiana Lungu, crede că om corupt e acel care se consideră superior celorlalţi, iar în aceste condiţii nu mai rămâne loc pentru democraţie. ”Corupţia în general este un lucru nedemn este o boală cu care trebuie să luptăm şi dacă o detestăm trebuie să anunţăm organele responsabile anticorupţie. În general, sper că peste ani să ajungem să fim o ţară în care nu va mai exista acest termen” , ne spune tânăra.

”VIDEO Tatiana Lungu, elevă în clasa XII — despre atitudinea tinerilor faţă de corupţie

   La fel ca şi Ion şi Tatiana şi ceilalţi liceeni de la ”Andrei Straistă” ştiu doar din auzite că în alte instituţii de învăţământ se practică pe larg cadourile pentru cadrele didactice, se plăteşte pentru majorarea notelor sau pentru consultaţii.

Mai mulţi bani pentru şcoli

   De rând cu LT ”A.Straistă”, începând cu luna ianuarie 2013, toate instituţiile de învăţământ general sunt finanţate după o nouă formulă care presupune că şcolile primesc resurse de la stat în funcţie de numărul de elevi. Formula include toate cheltuielile ce ţin de administrarea instituţiei, precum şi remunerarea cadrelor didactice şi auxiliare şi cheltuieli pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea bazei didactice şi a celei tehnico-materiale a şcolii.



   Pentru un elev se alocă aceeaşi sumă de bani, indiferent de şcoala în care învaţă acesta. Printr-o hotărâre de Guvern, suma alocată per elev a crescut până la 8771 lei, fiind cu 1842 de lei mai mare comparativ cu anul 2014. În acelaşi timp, a crescut şi normativul per instituție — acesta ajungând în anul curent la 428982 de mii de lei. Astfel, suma pe care statul o alocă pentru un elev din orice şcoală din ţară depăşeşte mărimea taxei de studii la unele universităţi, cum ar fi Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat din Moldova sau Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”.

La fiecare leu alocat de stat revine un leu de la părinţi

   Chiar dacă statul acoperă toate cheltuielile şcolilor, asociaţiile de părinţi continuă să existe, în special în şcolile din Chişinău.

   Un studiu al Institutului de Politici Publice demonstrează că sumele cu care contribuie părinţii diferă de mediul de reşedinţă şi “prestigiul” instituţiei respective. Raportul mai arată că în mediul rural plăţile efectuate de către părinţi sunt cele mai mici, constituind 30–150 de lei anual; în centrele raionale plăţile sunt de circa 100–150 de lei anual; iar în municipiile Chişinău şi Bălţi plăţile sunt cele mai mari pe ţară, fiind de 100–250 lei lunar sau 1200–3000 de lei anual. Astfel, la fiecare leu alocat de către stat pentru învăţământul primar şi secundar general, părinţii mai contribuie cu încă un leu, arată datele sondajului.

   Studiul arată că doar unul din trei părinţi cunosc într-o măsură mare sau foarte mare cum sunt cheltuiţi banii pe care ei îi plătesc în cadrul şcolii. În cazul cadrelor didactice numărul celor care cunosc cum sunt cheltuiţi banii de la părinţi e de două ori mai mare.

Text, foto, video Agenţia de presă New Project Media



Pe aceeaşi temă:

HELME SAARGAVA: СМЕНИЛА МАНТИЮ СУДЬИ НА ХАЛАТ ФЕРМЕРШИ

O ELEVĂ DIN CHIŞINĂU COMBATE CORUPŢIA PRIN DESENE SOCIALE

LICEUL CARE DEMONSTREAZĂ CĂ O ŞCOALĂ POATE EXISTA ŞI FĂRĂ BANI DE LA PĂRINŢI

INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI: în unele judecătorii, nici sistemele electronice nu au asigurat imparţialitatea repartizării dosarelor

DEMNITARI CU MAŞINI DE LUX LA PREŢURI DE NIMIC

În cauze de corupţie persoanele sunt achitate de 3 ori mai des decât în alte infracţiuni

Prevenirea corupţiei în APL

PLAN LOCAL ANTICORUPŢIE PENTRU ORAŞUL CIMIŞLIA