Independenţa justiţiei: în unele judecătorii, nici sistemele electronice nu au asigurat imparţialitatea repartizării dosarelor

   Dosarele judecate de instanţele din Republica Moldova sunt împărţite între magistraţi în mod aleatoriu cu ajutorul unui sistem electronic introdus în 2009 pentru diminuarea corupţiei. Dar în cel puţin două instanţe, Curtea Supremă de Justiţie şi Judecătoria Râşcani din municipiul Chişinău sistemul a fost ocolit, aşa încât anumite dosare au ajuns la anumiţi judecători.

Procurorii anticorupţie au intentat anchete penale, obţinând decizii de condamnare în unul din cazuri. Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii spun că din luna septembrie 2015 sistemul, folosirea căruia este obligatorie în fiecare instanță, a fost îmbunătăţit şi manipularea lui ar fi exclusă. Specialiştii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), care l-au studiat, au altă opinie..

   Primul dosar, care se referă la Curtea Supremă, a fost deschis pe fapt la 10 februarie 2015 şi încă nu a fost finalizat. Procuratura Anticorupţie a anunţat că deocamdată nu există învinuiţi în acest dosar, iar alte detalii nu divulgă invocând secretul anchetei. În cel de-al doilea dosar există deja şi condamnaţi. Două angajate din secretariatul Judecătoriei Râşcani au fost condamnate la 5 ani de închisoare cu suspendare pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu «în interesul unui grup criminal organizat». De fapt, procurorii susţin că ele — o grefieră şi o specialistă din secretariat — au făcut diferite manipulări în sistemul integrat de distribuire, de dosare civile au ajuns la Primul dosar, care se referă la Curtea Supremă, a fost deschis pe fapt la 10 februarie 2015 şi încă nu a fost finalizat.
Procurorul anticorupţie Mariana Botezatu susţine acuzarea în dosarul manipulării sistemului de distribuire aleatorie a dosarelor în Judecătoria sectorului Râşcani

   Procuratura Anticorupţie a anunţat că deocamdată nu există învinuiți în acest dosar, iar alte detalii nu divulgă invocând secretul anchetei. În cel de-al doilea dosar există deja şi condamnaţi. Două angajate din secretariatul Judecătoriei Râșcani au fost condamnate la 5 ani de închisoare cu suspendare pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu «în interesul unui grup criminal organizat». De fapt, procurorii susţin că ele — o grefieră şi o specialistă din secretariat — au făcut diferite manipulări în sistemul integrat de distribuire, încât cel puţin 20 de dosare civile au ajuns la acelaşi judecător, care acum este demis şi cercetat penal. Procurorul care se ocupă de caz, Mariana Botezatu de la Procuratura Anticorupţie, spune că sentinţa este prea blândă, de aceea a atacat-o la Curtea de Apel. Potrivit procurorului, unul dintre dosare se referea, de exemplu, la încasarea în folosul unui agent economic a sumei de 92 milioane de lei de la Întreprinderea «Calea Ferată a Moldovei». Potrivit procurorului general Corneliu Gurin, procurorii au constatat şi alte ilegalităţi legate de aceste dosare, cum ar fi falsificarea proceselor verbale. În total, au fost deschise 8 dosare penale, care ulterior au fost conexate în unul.

   Atât procurorii, cât şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii susţin că manipulările respective au putut fi făcute în versiunile vechi ale programului de distribuire aleatorie a dosarelor, adică versiunile 3 şi 4. Din luna septembrie în instanţele din ţară este aplicată o versiune mult mai protejată — 4.1, despre care preşedintele CSM, Victor Micu, spune că este imposibil de manipulat.

”VIDEO Interviu cu Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

   «Orice program, dacă este întocmit de persoane, până la urmă presupun că poate fi manipulat, dar la momentul actual nu îmi dau seama cum versiunea 4.1 ar putea fi manipulată. Din instanţele de judecată, orice manipulare, dacă se doreşte a fi efectuată, se vede, se poate depista. Asta pentru că în program pot fi constatate toate modificările, schimbările şi încetările. Toate apar în programul gestionat de Centrul de Telecomunicaţii Speciale. Deci noua versiune 4.1 este mult mai bună şi vrem să colaborăm în continuare cu programul USAID pentru a realiza un program prin care, în caz că se va încerca vreo manipulare, noi să fim atenţionaţi. Să fie un fel de semnal roşu, ca noi să ştim unde să căutăm», ne-a explicat Victor Micu.


Consiliul Superior al Magistraturii a examinat în anii 2015 şi 2016 la mai multe şedinţe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare referitoare la funcţionarea sistemului integrat de distribuire a dosarelor


   Preşedintele CSM susţine că depistarea manipulărilor a fost destul de dificilă, mai ales că anul trecut instanțele din Republica Moldova au examinat un număr de 250 de mii de dosare. «Da, noi avem inspectori în Inspecţia Judiciară, ei sunt 5 la număr, au foarte mult de lucru, dar ei sunt jurişti şi ca să depistezi o greşeală într-un program oarecare, o manipulare, trebuie să cunoţti foarte bine programarea. Oricum, eu cred că noua versiune 4.1 va exclude orice manipulare. În plus, CSM a adoptat o hotărâre prin care orice radiere din program poate fi făcută doar cu acordul CSM şi departamentului administrare judecătorească a Ministerului Justiţiei. Eu consider că acum e imposibil să faci acțiunea care putea fi făcută atunci în versiunea 4», a conchis Victor Micu.

   «Chiar astăzi am primit o versiune nouă, urmează să o testăm. Nu că am avea nemulţumiri faţă de cei care ne-au finanţat, doar că noi vrem ca această platformă să ofere soluţii mult mai multe şi complexe. Am formulat o listă de vreo 4 pagini în care am solicitat să elaborăm funcţionalităţi suplimentare, inclusiv accesul la dosarul electronic, accesul părţilor la dosar de acasă, prezentarea probelor în formă electronică, petrecerea şedinţelor de judecată prin intermediul videoconferinţelor şi menţinerea unor tipuri de statistici care trebuie la fiecare etapă să notifice administratorul platformei, preşedintele CSM, prşedintele instanţei respective, dar şi pe noi, Ministerul Justiţiei, despre orice manipulare care se petrece în dosar. Încă nu avem, din păcate, înţelegere şi finanţare pe acest subiect de la partenerii noştri externi, dar sunt sigur că voi găsi finanţare şi din alte surse», ne-a spus Vladimir Cebotari.
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, spune că în curând urmează să fie testată o versiune şi mai nouă a sistemului de distribuire a dosarelor

   Specialiştii Centrului Naţional Anticorupţie care au investigat modul în care funcţionează sistemul de distribuire şi au întocmit un studiu nu împărtăţesc optimismul ministrului şi preşedintelui CSM. Ei spun că în versiunea 4.0 pe care au analizat-o au descoperit o serie de vulnerabilităţi şi manipulări, care erau diferite în funcţie de instanţă. Cea mai slabă verigă ar fi faptul că, chiar şi atunci când într-o instanţă rămâni «activi» unul sau doi judecători, restul fiind în concedii sau lipsind din alte motive, sistemul continuă să repartizeze dosarele. «Dacă sistemul s-ar bloca atunci când nu există cel puţin 3 judecători disponibili, atunci da, am putea vorbi despre o repartizare aleatorie reală.
Iurie Gaţcan crede că o repartizare aleatorie reală poate fi doar atunci când sistemul va alege din cel puţin 3 judecători
   Acum însă sunt şi cazuri în care, mai ales în instanţele mici, de exemplu, un judecător este în concediu de boală, iar altul în concediu de odihnă şi rămâne unul să examineze dosare. Atunci sistemul trimite la el toate dosarele care intră în procedură. Desigur că aici principiul aleator nu se mai respectă», a explicat autorul studiului, Iurie Gaţcan, specialist în cadrul Direcţiei analitice a CNA.

   În prezent, în două judecătorii din ţară activează câte un singur judecător — la Vulcăneşti şi la Şoldăneşti. Asta face inutilă aplicarea sistemului de distribuire, întrucât toate dosarele ajung la singurul magistrat din instituţie.

   Sistemul integrat de distribuire aleatorie a dosarelor a început să fie aplicat din anul 2009 în instanţele moldoveneşti, echipamentul şi softurile fiind achiziţionate aproape în totalitate prin intermediul programelor USAID. În paralel, conceput tot ca un instrument de asigurare a transperenţei actului justiţiei, s-a introdus şi obligativitatea înregistrării audio a tuturor şedinţelor de judecată. Ambele instrumente — distribuirea aleatorie şi înregistrarea audio au fost însă aplicate pe deplin mult mai târziu, cu o întârziere de 2–3 ani.

Text, foto, video Agenţia de presă New Project Media



Pe aceeaşi temă:

HELME SAARGAVA: СМЕНИЛА МАНТИЮ СУДЬИ НА ХАЛАТ ФЕРМЕРШИ

O ELEVĂ DIN CHIŞINĂU COMBATE CORUPŢIA PRIN DESENE SOCIALE

LICEUL CARE DEMONSTREAZĂ CĂ O ŞCOALĂ POATE EXISTA ŞI FĂRĂ BANI DE LA PĂRINŢI

INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI: în unele judecătorii, nici sistemele electronice nu au asigurat imparţialitatea repartizării dosarelor

DEMNITARI CU MAŞINI DE LUX LA PREŢURI DE NIMIC

În cauze de corupţie persoanele sunt achitate de 3 ori mai des decât în alte infracţiuni

Prevenirea corupţiei în APL

PLAN LOCAL ANTICORUPŢIE PENTRU ORAŞUL CIMIŞLIA