Fermierii moldoveni şi agricultura la mila domnului. Cum dezvoltă o afacere un fermier moldovean faţă de unul polonez

 

 

Alexei Ivanov, fermier, satul Mălăieşti, Orhei, Republica Moldova. Suntem lângă unul dintre lanurile de grâu pe care le are în proprietate. Acest teren agricol are peste 30 de hectare, pământuri care sunt luate în arendă de la deţinătorii de cote din localitate. (foto: Sergiu Dobândă, 27 martie 2015, satul Mălăieşti, raionul Orhei)

 

Aici pe timpul URSS erau lanuri de culturi furajere, iar sovhozul din satul Mălăieşti era specializat în producea laptelui, care ajungea de la Chişinău pâna la Moscova. În anii 90, ferma parcă a fost luată de vânt, practic nu a rămas nimic. Din 1990 până în 2000 toate gospodăriile săteşti erau în declin. Fiecare a vrut să ia care şi ce a putut, chiar şi un cui, dacă se putea. Într-o săptămână, 22 de grajduri au fost puse la pământ.



O afacere care a început acum 15 ani

Moldova

Aşa îşi amintește fermierul Alexei Ivanov din satul Mălăieşti, raionul Orhei despre anii care au urmat după colapsul URSS. Afacerea lui a început acum 15 ani, în urma programului de împroprietărire a ţăranilor cu pământ. Afirmă că pentru el pământul înseamnă viaţă, altceva nu ştie să facă.


Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă

Alexei Ivanov este unul dintre fermierii mijlocii din Republica Moldova, având în gestiunea sa 650 de hectare de teren agricol. Astăzi, pe aceste pământuri, cultivă grăunţoase, culturi tehnice, culturi furajere, dar are şi livezi de cireşe, caise, prune şi mere. De asemenea, are aproape 5 hectare legume. şi-ar dori mai mult, dar fără un sistem de irigare, riscurile la creşterea legumelor sunt prea mari. De fapt, astăzi în agricultură aproape totul este la mila Domnului.


Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Taxele şi impozitele pe care le plăteşte un fermier moldovean

Fermierul Alexei Ivanov ne explică ce fel de taxe şi impozite plăteşte anual, atât deţinătorilor de cote, cât şi statului. Astfel, fermierul achită o arendă, sub formă de producţie agricolă, ţăranilor care şi-au dat ternurile în gestiunea Asociaţiei din Mălăieşti. Pe lângă asta, mai plăteşte cam 10 tipuri de impozite la stat, cum ar fi impozitul funciar, impozitul pe venit, TVA.


În localitatea Mălăieşti, raionul Orhei, ca de altfel în majoritatea localităţilor din R. Moldova, arenda pentru o cotă de teren se plătește în producție agricolă, adică în grâu, fân, orz sau floarea soarelui. Valoarea în bani ar însemna 2500–3000 de lei. (design infografic: Vitalie Harea)



Fermierul spune că anul 2014 a fost unul bun. Chiar dacă suma impozitelor s-a ridicat la jumătate de milion de lei, venitul a ajuns la 2 milioane de lei. Dacă n-ar fi fost embargoul la fructe impus de Federația Rusă, suma ar fi crescut şi mai mult.



Livezile de mere aduc în prezent pierderi fermierilor

Fermierul a plantat livezile pe pământurile proprii. Sunt 36 de hectare de livezi de mere, prune, caise, cireşe. Primele au aparut în anul 2003. A decis să îşi diversifice producția pentru a o putea comercializa mai uşor. Cele mai mari pierderi le-a avut la mere, din cauza embargoului impus de către Federația Rusă. Acestea se ridică la 60 de mii de lei în 2014.


Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Livezile de mere aduc în prezent pierderi fermierilor

Alexei Ivanov spune că este mare criză de muncitori în sectorul agricol. Totuşi, oamenii ar veni să lucreze la un salariu de 4000–5000 de lei. Fermierul a găsit o modalitate eficientă de a-i plăti pe cei care muncesc. Zilierii sunt remunerali în functie de munca pe care o prestează. Ivanov recunoaşte că această modalitate de plată nu este întotdeauna atractivă.


Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Planurile de viitor, ca şi ghicitul în stele

Când îl întrebi de planurile de viitor pe un agricultor din Moldova, e ca şi cum l-ai ruga să ghicească în stele. Din cauza scumpirilor din ultima perioadă, cheltuielile vor creşte simţitor, iar planuri nu poate să îşi facă decât până la vară.

Fermierul din Mălăieşti, raionul Orhei, Alexei Ivanov, în livada sa de mere. Ne povesteşte că acestea sunt pământurile proprii pe care le-a cumpărat de-a lungul anilor. De la mama sa a moştenit doar un hectar şi 80 de ari de pământ. (foto: Sergiu Dobândă, 27 martie 2015, satul Mălăieşti, raionul Orhei)
-"Este nevoie de foarte multe investiţii în agricultură, ceea ce din păcate nu înţeleg guvernanţii. Agricultura este un business, însă am rămas cu zeci de ani în urma agricultorilor europeni"

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă


Aşadar, cu 26 de angajaţi şi 9 tractoare, Alexei Ivanov face business din agricultura moldovenească.

Este unul dintre sutele de fermieri care dă din coate pentru a reuşi să pătrundă pe piaţa Uniunii Europene şi să ofere un produs de calitate.



Polonia, primul exportator de mere din UE

Polonia

Când vorbim despre mere, primul mare concurent căruia urmează să îi facem faţă este Polonia, cel mai mare exportator de mere din UE. Astăzi fermierii polonezi vor să cucerească piaţa globală. Şi au înţeles că trebuie să ofere în primul rând calitate, iar apoi preţ.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



O afacere cu investiţii de 20 de milioane de euro

Preşedintele de Board al Grupului producătorilor de fructe La-Sad din Polonia, Michal Lachowicz are o fabrică de 7 000 metri patrati. Investiţiile au început acum 5 ani si se ridică la 20 mln euro. Majoritatea banilor reprezintă donaţie din partea UE, mai exact 50% de la UE, 25% de la guvernul polonez şi 25% este investiţie personală.

Este însă o excepţie acest mod de subvenţionare. De regulă, ţăranii polonezi obţin din fondurile europene 50% din suma investiţiei, iar celelalte reprezintă contribuţia personală (design infografic: Vitalie Harea)


Fabrica are o secţie de colectare,de ambalare a merelor, dar şi una de fabricare a sucului. Capacitatea este de 1000 litri pe oră. 60% din producţie este exportată, iar 40% — rămâne pe piata internă. Salariul mediu al unui angajat ajunge până la 500 euro. Salarii puţin mai mici au muncitorii sezonieri, în mare parte ucraineni, care vin la curăţatul livezilor şi la culesul merelor.



Soluţia fermierilor pentru a cuceri piaţa, asocierea în grupuri mari

Fermierul polonez spune că afacerea pe care o are nu este un business profitabil, competiţia este foarte mare, iar în fiecare an costul merelor scade simţitor. Pentru a evita competiţia internă, câteva grupuri mari de producători de mere din Polonia au creat Compania Appolonia.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Preţul merelor în Polonia şi Moldova

Fermierul polonez a ajuns să gestioneze o afacere de milioane de euro, chiar dacă preţul merelor scade în fiecare an.

Michal Lachowicz din Polonia vinde kilogramul de mere cu 10 eurocenţi, iar Alexei Ivanov din Moldova — cu 15 eurocenţi (design infografic: Vitalie Harea)


Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Embargoul impus de Federaţia Rusă, cum îl depăşim

Şi Polonia, ca şi Moldova se confruntă cu probleme după ce Federaţia Rusă a impus embargou la un şir de produse agro-alimentare. Astfel, începând cu 1 august 2014, Rusia a interzis importul de fructe şi legume din Polonia, iar Varsovia a calificat embargoul ca fiind represiune politică. Asta în condiţiile în care aproape 50% din exportul de fructe poloneze era îndreptat spre piaţa rusească. Surprinzător sau nu, dar exportul de fructe poloneze a crescut cu 5%, după această măsură impusă de Moscova.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Preşedintele Consiliului Naţional al Camerelor Agricole din Polonia, Wiktor Szmulewicz susţine că R. Moldova este în avantaj, deoarece poate veni cu măsuri de a limita importul, iar în felul acesta să fie dezvoltată şi susţinută producția proprie. Oficialul polonez vine şi cu recomandări atât pentru autorităţi, cât şi pentru fermieri.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Preşedintele Consiliului Naţional al Camerelor Agricole din Polonia, Wiktor Szmulewicz în biroul său din incinta ministerului Agiculturii din Polonia. (foto: Sergiu Dobândă, 6 martie 2015, Varşovia, Polonia)
"Aveţi nevoie de campanii de informare în rândul populaţiei că ceea ce produce ţara dumneavoastră este mult mai bun decât ceea ce importaţi. Guvernul moldovean trebuie să stabilească în ce domenii puteţi fi competitivi."