Moldova vs Polonia: Cum s-au dezvoltat fermele de-a lungul anilor

 

 

Ion Soltan, fermier, la ferma din Pohrebeni, raionul Orhei, pe care o conduce din anul 1999, în urma programului de împroprietărire a ţăranilor cu pământ. Este ora 16.30, vacile au fost aduse în grajd pentru a fi mulse. (foto: Sergiu Dobândă, 27 martie 2015, satul Pohrebeni, raionul Orhei)

 

Pentru fermierii care produc carne, lapte nu există niciun sprijin din partea statului. Dacă ar fi interes, ar trebui ca litrul de lapte să fie subvenţionat, aşa cum a fost odată.

   În Republica Moldova asistăm la o revigorare lentă a sectorului zootehnic, după colapsul URSS. Deşi nu a fost parte a blocului sovietic, şi Polonia a fost condusă, ca şi Moldova, timp de decenii de acelaşi regim comunist. Totuşi astăzi Polonia a devenit al treilea producător de lapte din UE, iar în R. Moldova revigorarea sectorului zootehnic are loc abia în anul 2008, când a fost înregistrat primul import de bovine de prăsilă.


Fermele din Republica Moldova şi Polonia au cunoscut o dezvoltare diferită, iar experienţa poloneză ar putea fi necesară şi importantă pentru fermierii moldoveni care vor să dezvolte o afacere în domeniul zootehniei (captură video: Vitalie Harea)



Producem lapte, dar dezvoltăm afaceri diferit

Polonia

Fermierul polonez Silvester Imiolek ne povesteşte că a început propria afacere în 1998 şi s-a investit 200 mii euro. De fapt, ferma este moştenită de la părinţi. Bunicii aveau 22 de hectare de teren agricol şi 60 de vite. Ferma este specializată în producerea de lapte şi este a treia ca mărime din Polonia. Se află la aproape 100 km de Varşovia. Astăzi fermierul este proprietarul a 300 de ha de pământ şi a 250 de bovine de lapte.


Moldova

Ferma de la Pohrebeni, raionul Orhei este singura din zonă care s-a păstrat şi după căderea Uniunii Sovietice. Directorul Asociaţiei SRL TehnoifAgro, Ion Soltan a preluat ferma în 1999, în urma programului de împroprietărire a ţăranilor cu pământ, dar nu este el singurul proprietar. Cele 1200 de hectare de pământ din localitate au fost împărțite în 867 de cote.


Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă

În 1999 majoritatea deţinătorilor de cote din satul Pohrebeni a decis să păstreze ferma. Câţiva dintre ei au creat Asociaţia SRL TehnoifAgro, care are în gestiune ferma din sat. În acel an, ferma avea 192 de bovine de lapte, iar în prezent sunt 420 de capete, de la vaci mulgătoare, până la viţei.


Pentru cotele pe care ţăranii din Pohrebeni, raionul Orhei le dau în arendă Asociaţiei SRL TehnoifAgro din localitate aceştia primesc anual o plată la hectar care se achită în producție agricolă (design infografic: Vitalie Harea)



Unele ferme din Moldova arată ca şi acum 30 de ani. Încă nu scăpăm de mulsul manual al vacilor

Fermierul polonez are doar 7 angajaţi, întrucât toate muncile care odată se făceau manual, acum sunt computerizate, de la hrănitul animalelor până la scărpinatul automat pentru vaci. În plus, de mai bine de 3 decenii, în fermele poloneze mulsul vacilor este automatizat. Este de altfel o obligativitate pentru fermieri.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă

La ferma din Pohrebeni sunt aproape 30 de angajaţi, dintre care 13 mulgătoare. Este o meserie tot mai rar întâlnită în Republica Moldova, întrucât numărul fermelor de producere a laptelui a scăzut dramatic. Dacă în anul 1990, în Moldova erau deschise circa 1 150 de ferme de producere a laptelui, în anul 2015 avem 10 astfel de ferme, cu un total de 3580 de capete.


Polonia are o suprafață totală de 312,7 mii km2 şi este a 6-a ţară din UE, după suprafaţă, iar populaţia fiind de 38,5 milioane. În acelaşi timp, Republica Moldova se întinde pe o suprafaţă de 33,843 km2, având o populaţie de 3,5 milioane. (design infografic: Vitalie Harea)


(design infografic: Vitalie Harea)



Pretul laptelui ar putea crea o adevărată criză pe piaţa Uniunii Europene

Piaţa Uniunii Europene se confruntă în prezent cu o adevărată criză a laptelui. Polonia, Germania şi alte ţări producătoare de lapte spun că preţul la acest produs este prea mic.


(design infografic: Vitalie Harea)



Pentru fermierul polonez, Sylvester Imiolek, problema numărul unu este cum să realizeze laptele pe care îl produce, mai ales după ce începând cu 1 aprilie 2015 cotele de producție pentru lapte în Uniunea Europeană au fost eliminate.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Veniturile fermierilor, între sute de mii de lei și milioane de euro

Chiar şi aşa, afacerea familiei Imiolek a ajuns în prezent la venituri de 1 milion de euro anual, bani pe care fermierul spune că îi reinvesteşte. Pe de altă parte, fermierul moldovean spune că deşi au cheltuieli considerabile la fermă, de câţiva ani nu mai lucrează în pierdere, iar rentabilitatea este de 8–12%.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Cum îi ajută statul pe fermieri

Pentru dezvoltarea afacerii sale, fermierul polonez Sylvester Imiolek spune că a obţinut din partea UE 50% din suma investiției, alte 25% i-au fost oferite de către statul polonez, iar celelalte 25% au reprezentat banii proprii, sub formă de împrumut de la bancă. Este însă o excepţie acest mod de subvenţionare. De regulă, ţăranii polonezi obţin din fondurile europene 50% din suma investiţiei, iar celelalte reprezintă contribuţia personală. Plus la asta, polonezii primesc subvenţii între 246 şi 350 de euro pe hectar. Din aceasta suma, 30% este din partea statului, restul de la UE.


Fermierul polonez Sylvester Imiolek, din localitatea Domaniewice, Polonia care ne-a arătat întreaga gospodărie, ne povesteşte că a obţinut din fondurile UE 50% din valoarea investiţiei, alte 25% au venit din partea Guvernului polonez, iar celelalte 25% au reprezentat investiția proprie, de altfel acest mod de subvenţionare este mai degrabă o excepţie decât o regulă (design infografic: Vitalie Harea)



În plus, fermierii polonezi primesc subvenții între 246 şi 350 de euro pe hectar. Din aceasta suma, 30% este din partea statului, restul de la UE.

În Republica Moldova încă nu se oferă subvenții la hectar pentru fermieri. Există doar măsuri de sprijin şi subvenţionare la construcţia şi reconstrucţia fermelor, dar şi la procurarea bovinelor de prăsilă.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



Fermierii, cu viziuni diferite asupra viitorului

Familia Imiolek este convinsă că ferma lor se va dezvolta în continuare pe mâini bune, adică pe mâinile urmaşilor, păstrând în felul acesta tradiţia.

Iar moldoveanul Ion Soltan spune că ferma din Pohrebeni se poate dezvolta doar când se va trece la proprietate privată cu unul sau doi proprietari.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, spune că suntem în situaţia în care suntem din cauza factorilor politici, dar şi pentru că nu există susţinere din partea statului pentru agricultură. Fermierii îşi pun speranţe în UE, dar sunt conştienţi că miracolele nu vor veni de la sine, decât dacă nu va exista implicare pe interior.

Jurnalistă: Elena Robu imagine/montaj: Sergiu Dobândă



 

 

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, susţine că producătorii agricoli au solicitat majorarea Fondului de subvenţionare în agricultură pentru 2015 până la 1,2 miliarde de lei, considerând această cifră destul de realistă.(foto: Sergiu Dobîndă, 10 aprilie 2015, Chişinău, R. Moldova)



Dacă rămânem la nivelul de declaraţii sterile, carul nu se va mişca. Noi singuri nu vom parcurge acest drum.



Jurnalistă: Elena Robu
Cameraman/editor video: Sergiu Dobîndă
Grafică: Vitalie Harea



Pe aceeaşi temă:

Viziunea miniştrilor Agriculturii din Moldova şi Polonia despre modernizarea agriculturii moldoveneşti

Moldova vs Polonia: Cum s-au dezvoltat fermele de-a lungul anilor

Cum dezvoltă o afacere un fermier moldovean faţă de unul polonez

Cu ce prelucrăm pământul în Republica Moldova

Cum călătoreşte o sticlă de vin din Moldova până în Polonia și de ce este bine să ştim

Fructe şi struguri pentru export în Europa

Tineri agricultori reuşesc datorită ajutorului european

Afaceri cu iepuri la Selemet

Afacerea cu pomuşoare a cimişlianului Sergiu Pleşca

Andrei Coptu din Selemet Cimişlia după revenirea din Europa cultivă viţa-de-vie