”DESCRIEREA MOLDOVEI” VĂZUTĂ ASTĂZI

    Prima lucrare enciclopedică consacrată Principatului Moldav va împlini în curând 300 de ani. Este vorba de ”Descrierea Moldovei”, a domnitorului Dimitrie Cantemir, scrisă între 1714 şi 1716, la îndemnul Academiei din Berlin. Lucrarea conţine descrieri de natură geografică, socială, administrativă, politică, organizatorică, lingvistică, şi etnografică ale Moldovei medievale. În cele trei secole, Moldova a suferit însă transfigurări profunde. La 1775, partea de Nord a ţării, cunoscută ca Bucovina, este anexată la Imperiul Austriac. În 1812, Rusia ocupa partea de Est — Basarabia. Moldova mai există ca stat aparte până la 1859, când se uneşte cu Muntenia şi formează împreună România, iar 1991 pe o parte a Moldovei de altădată, apare Republica Moldova … Cum arată după trei secole unele dintre locurile descrise de Dimitrie Cantemir în lucrarea sa, aflate astăzi pe teritoriul Republicii Moldova?

VALUL LUI TRAIAN



Este tot ce a mai rămas din Valul lui Traian, fortificaţie ce atingea cândva înălţimea de trei-patru metri şi servea drept zid de apărare împotriva invaziilor din exterior.

   ”Chiar dacă în prezent s-au mai păstrat doar sub forma unor adâncituri sau movile, valul ar trebui să fie menţionat ca atare şi să-i fie dedicat un loc în spaţiul public, în programul şcolar al elevilor, în ghidurile turistice şi chiar la nivelul populaţiei. Urmeaă să fie popularizate aceste realităţi, atât de bine surprinse şi descrise unitar de Dimitrie Cantemir”, este de părere istoricul Marius Tărâţă.


    Potrivit istoricilor, Valurile lui Traian sunt un complex de fortificaţii care se găsesc pe teritoriul actual al Republicii Moldova, României şi Ucrainei. Pe teritoriul ţării noastre s-au mai păstrat două fragmente ale acestui complex. Zidurile fortificaţiilor au avut iniţial, spun istoricii, o grosime de 8,5 metri şi o înălţime de 3,5 metri, scopul pentru care au fost construite fiind apărarea frontierei răsăritene a Imperiului Roman de năvălitori. În prezent fragmentele din Valul lui Traian au o înălţime cuprinsă între unu şi doi metri.

   ”Are încă pană astăzi peste doisprezece coți (aproximativ 8 m. — n.r.) adâncime. De aici se vede neîndoios că, atunci când s-a făcut, valul trebuie sa fi fost încă о dată pe atâta de lat şi de adânc, fiind astfel о foarte bună lucrare de apărare împotriva năvălirilor vrăjmaşe”, scria acum 300 de ani Dimitrie Cantemir, în ”Descrierea Moldovei”.


    Chiar dacă reprezintă unul dintre cele mai vechi monumente, puţini par a fi cei care cunosc istoria Valului lui Traian sau ştiu că în preajma satului lor ar exista un astfel de monument. În localitatea Câmpul Drept din raionul Leova, câte ceva mai cunosc bătrânii.

   ”Era ca un fel de tranşee care se întindea de la Leova la Tighina. Atunci când au fost formate colhozurile şi sovhozurile, pământurile au fost prelucrate, şi cu buldozerele au nivelat acest val”, ne-a declarat Vasile Carafizi, locuitor al satului Câmpul Drept.

   ”Valul vine de la Nistru până la Prut. Este un dâmb, făcut cu 2.000 de ani în urmă, cu sacii, şi despărţea pământurile lui Traian de cele ale lui Decebal. Ei au făcut acest hotar”, ne declară alt localnic.

    Construite spre jumătatea secolului al doilea, fortificaţiile sunt cunoscute, cu numele de „Valul lui Traian”, deşi împăratul roman, cuceritor al Daciei, a murit în anul 117. Se presupune că fortificaţiile au fost realizate din porunca acestui împărat, îndeplinită abia după moartea sa. Valul traversa teritoriul de astăzi al Republicii Moldova de la Prut până la Nistru, de la Leova la Tighina şi vea o lungime de aproximativ 120 km.

CODRII TIGHECIULUI

    Un alt monument, de data aceasta al naturii, descris de Dimitrie Cantemir, sunt Codrii Tigheciului. Plămânii Moldovei de altădată ”se întindeau pe aproape 30 de mile italiene”(cca 50 km –n.r.), potrivit descrierilor făcute de Cantemir. ”Copacii sunt foarte înalţi şi atât de deşi, încât un drumeţ nu-i poate străbate cu piciorul decât pe poteci cunoscute de locuitorii ţării”.

    Din puternicii şi înalţii fagi de altădată, ”cea mai puternica pavăză împotriva sciţilor, care au atacat deseori, Moldova dar n-au putut-o lua niciodată” astăzi nu a mai rămas decât nişte pâlcuri răzleţite de copaci. Doar localitatea Tigheci, mai poartă amintirea acelor ţinuturi istorice.



Câteva pâlcuri de copaci, care mărginesc cu fâşiile forestiere silvice, amintesc de cîndva falicii Codrii Tigheciului.

    La Dimitrie Cantemir, Codrii Tigheciului apar ca fiind un plămân al Moldovei care se întinde de la Prut spre Nistru şi care a protejat Moldova de tătari, menţionează istoricul Marius Tărâţă.

”Spunând că aceşti codri erau plămâni ai Moldovei, şi noi ştiind situaţia de astăzi, cât de puţine păduri ne-au rămas, ne duce la gândul că pe lângă formaţia sa iluministă, domnitorul avea şi o intuiţie, fiind un fel de ecologist înainte de toate, cu câteva sute de ani în urmă, deoarece a anticipat importanța acestui fond forestier.

Dacă ne-am închipui o revenire a lui Dimitrie Cantemir în Moldova de astăzi, să vadă ceea ce a descris cu mai bine de 200 de ani în urmă, realităţile la care s-a referit şi cât de mult acestea s-au schimbat, dar şi care este memoria populaţiei, probabil s-ar întrista foarte tare. Deoarece el în ”Descrierea Moldovei” descrie o realitate, dar păstrează şi o memorie. Astăzi mai vorbim de codrii care sunt pe calea Hânceştiului, dar nu mai putem vorbi de Codrii Tigheciului şi nici de o amintire a acestora, după cum nu există vreo şansă să fie inclus în ghidurile turistice orăşelul Lăpuşna, localitate care astăzi este foarte mică dar care odinioară a fost inima unui ţinut. Pe lângă faptul că oamenii nu păstrează memoria acestor locuri şi întîmplări, nu există nici acea memorie turistică, oficială”, mai spune istoricul Marius Tărâţă.

Republica Moldova, în comparaţie cu Ţara Moldovei, descrisă de Dimitrie Cantemir.

    Din cele 23 de ţinuturi ale Moldovei de altădată, descrise de Dimitrie Cantemir, pe teritoriul actual al Republicii Moldova se află, integral sau parţial, doar şapte.



Text: Ina Guţu
Foto/Video: Aurel Obreja
Editare/IT: Victor Pogor

Pe aceeaşi temă:

Vinăriile din Moldova în căutarea unei noi identităţi

"Descrierea Moldovei" văzută astăzi

Patrimoniul cultural al Chişinăului- pe cale de dispariţie

Colindul de ceată bărbătească - un obicei uitat în timp

Moldova- ţara celor peste 100 de muzee necunoscute

Conacele Moldovei - uitate în paragină

O călătorie la 40 de metri sub pămînt

Măştile de la Cenac reînvie tradiţiile sătenilor

Descoperire cu o vechime de 5000 de ani la Cimişlia

Prosopul- o carte de vizită a satului Selemet şi a neamului moldovenesc

Mărunţica de la Selemet- Comoară Strămoşească

Un pictor care a imortalizat Cimişlia