În cauze de corupţie persoanele sunt achitate de 3 ori mai des decât în alte infracţiuni

   În anul 2015 în total 34 de persoane au fost condamnate la închisoare cu executare pentru infracţiuni de corupţie, arată datele Procuraturii Generale. Numărul este mai mare decât cel înregistrat în 2014. Atunci au fost condamnate cu executare 19 persoane. În pofida acestei creşteri, avocatul Vladislav Gribincea constată că rata de achitare a persoanelor acuzate de acte de corupţie a fost anul trecut de 10 %, mult mai mare decât media de achitare pe cauze penale. Potrivit lui, pe dosarele de corupţie, sentinţe de achitare au fost pronunţate de trei ori mai des.

   În total, instanţele din Republica Moldova au pronunţat anul trecut sentinţe de condamnare în privinţa a 197 de persoane. Doar că majoritatea dintre ele s-au ales cu pedepse «uşoare», adică au fost amendate sau condamnate la închisoare cu suspendare.

    «Deşi numărul de 34 persoane condamnate la închisoare cu executare de către instanţele de fond şi 6 persoane de către instanţa de apel pare a fi mic comparativ cu numărul total de 197 persoane, considerăm acest indice realizat ca o tendinţă pozitivă a practicii punitive», declară adjunctul interimar al procurorului Procuraturii Anticorupţie, Eduard Varzar. La rândul său, preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, spune că cea mai mare parte a dosarelor investigate de procurori se referă totuşi la mica corupţie, iar una dintre principalele concluzii care pot fi trase este că rata de achitare a persoanelor acuzate de infracţiuni de corupţie este mare.

    Vladislav Gribincea: «În cauze de corupţie persoanele sunt achitate de 3 ori mai des decât în celelalte cauze».

    «Observ că este totuşi o tendinţă de creştere a ratei de condamnare a persoanelor. Totuşi, rata de achitare este în jur de 10 % în anul 2015. Pare a fi «măricică» faţă de rata medie de achitare per sistem, care este de 2,5% — 3%. Adică în cauze de corupţie se achită de 3 ori mai des decât în celelalte cauze. Asta tot ar trebui să vorbească despre calitatea activității procurorilor şi CNA.Un alt moment este natura sancţiunilor aplicate de judecători», a comentat datele Vladislav Gribincea.

Juristul Vladislav Gribincea consideră că rata mare de achitare în cazurile de corupţie vorbeşte despre calitatea activităţii procurorilor şi CNA


    Atât procurorul Eduard Varzar, cât juristul Vladislav Gribincea, constată o tendinţă de înăsprire a sancţiunilor aplicate pentru cazuri de corupţie, exprimată inclusiv prin creşterea ponderii numărului de persoane condamnate real la închisoare şi scăderea numărului de sentinţe de liberare de la răspunderea penală şi tragerea la răspundere convenţională. Un alt alt rezultat considerat pozitiv de ambele părţi este faptul că au început să fie instrumentate dosare pe numele procurorilor şi judecătorilor. Potrivit Centrului de Resurse Juridice, până în anul 2012 nu fusese pornita nicio cauză penală de acest fel.

    Au început să apară dosare penale pe numele judecătorilor.

    Potrivit lui Eduard Varzar, în anul 2015 Curtea Supremă a examinat două dosare pe infracţiuni de corupţie pe numele a doi judecători, iar instanţele de apel — altele două. La acestea se adaugă alte 7 dosare care se examinează în prezent în prima instanţă.

Adjunctul procurorului anticorupţie, Eduard Varzar spune că marea parte a dosarelor investigate de procurori se referă la corupţia mică


    «În instanţele de fond la moment se examinează 7 cauze penale în privinţa a 5 magistraţi: 3 cauze conexate într-o procedură unică în privinţa unui judecător al judecătoriei Căuşeni pentru corupere pasivă şi pronunţarea încheierii judecătoreşti ilegale; 1 cauză în privinţa unui judecător al judecătoriei Orhei pentru pronunţarea încheierii judecătoreşti ilegale; 2 cauze penale pentru corupere pasivă în privinţa unui judecător al judecătoriei Anenii Noi şi, respectiv, în privinţa unui preşedinte al Judecătoriei Glodeni şi o cauză în privinţa judecătorului Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, care, fiind parte a unui grup criminal organizat, împreună cu persoane publice din cadrul instanţelor de judecată şi şi alte persoane au comis un şir de infracţiuni de depăşire a atribuţiilor de serviciu, fals în actele publice şi pronunţarea unor hotărâri şi încheieri contrare legii, exprimate prin falsificarea unor procese civile, deposedînd administraţia locală a mun. Chişinău de un şir de terenuri cu suprafaţa totală de circa 19 ha»,spune Eduard Varzar.

Statisticile arată că în anul 2015 au fost pornite 871 de cauze penale pe fapte de corupție, majoritatea pe infracţiuni legate de abuz de putere sau abuz de serviciu


    Vlad Gribincea: «Cât timp încrederea în instituțiile statului este foarte mică, trebuie să avem sancţiuni foarte dure aplicate în practică pentru infracţiuni de corupţie»

    Preşedintele CRJRM, Vlad Gribincea, deşi acceptă că puţinele condamnări este totuşi un început, este de părere că, deşi fiecare cauză este individuală, sancţiunile aplicate trebuie să aibă efect descurajator pentru restul persoanelor cu funcţii publice.

    «Vă închipuiţi că dacă, de exemplu, o persoană a comis infracţiunea şi a obţinut foloase de milioane şi i se aplică o amendă de câteva zeci de mii de lei şi stă acasă, adică îi este interzis să mai lucreze în serviciul public. Dar a rămas cu acele milioane. Eu susţin ideea că pentru o perioadă anumită de timp în care încrederea în organele statului din cauza corupţiei este foarte mică, trebuie să avem sancţiuni foarte dure aplicate în practică. Legislaţia a fost modificată şi, de exemplu, dacă un judecător a fost prins cu luare de mită, el nu poate fi sancţionat decât cu închisoare reală. Un procuror la fel. Sancţiunile cu închisoarea în Republica Moldova sunt date, în principiu, la discreţia judecătorilor. şi dacă aţi observat, judecătorii au o discreţie foarte mare — fie să aplice amendă, fie să aplice închisoarea, fie să aplice închisoare cu suspendare. Dacă ne uităm peste cifre, vedem că în marea majoritate a cazurilor sancțiunea cu închisoarea se aplică, dar se suspendă executarea şi atunci efectul preventiv e greu de analizat», spune Vladislav Gribincea.


   În opinia juristului, nu în toate cazurile de corupţie sancţiunea ar trebui să fie închisoarea. «Dacă un profesor de la o şcoală, de exemplu, a luat mită nu cred că este raţional să-l întemniţezi pe 2–3 ani. Dar dacă un ministru a folosit situaţia de serviciu, a luat în chirie un imobil pe care l-a pus la dispoziţia unui partid şi a plătit jumătate de milion de lei din banii statului, cred că pentru aşa ceva un ministru trebuie să stea la închisoare. Cu regret, se întâmplă situaţii inverse, în care o persoană care a luat nişte bani să îi transmită cuiva, amăgind acea persoană de fapt, se duce la închisoare, iar un ministru care a cheltuit peste 500 de mii de lei în folosul unui partid ani de zile stă acasă. Aici lucrurile sunt destul de interesante» a conchis Vladislav Gribincea.


Text, foto, video Agenţia de presă New Project Media


Pe aceeaşi temă:

HELME SAARGAVA: СМЕНИЛА МАНТИЮ СУДЬИ НА ХАЛАТ ФЕРМЕРШИ

O ELEVĂ DIN CHIŞINĂU COMBATE CORUPŢIA PRIN DESENE SOCIALE

LICEUL CARE DEMONSTREAZĂ CĂ O ŞCOALĂ POATE EXISTA ŞI FĂRĂ BANI DE LA PĂRINŢI

INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI: în unele judecătorii, nici sistemele electronice nu au asigurat imparţialitatea repartizării dosarelor

DEMNITARI CU MAŞINI DE LUX LA PREŢURI DE NIMIC

În cauze de corupţie persoanele sunt achitate de 3 ori mai des decât în alte infracţiuni

Prevenirea corupţiei în APL

PLAN LOCAL ANTICORUPŢIE PENTRU ORAŞUL CIMIŞLIA