CONACELE MOLDOVEI — UITATE ÎN PARAGINĂ



    În câteva luni care au mai rămas până la sfârşitul acestui an, expiră Strategia de dezvoltare durabilă a turismului www.turism.gov.md/files/8140_Strategia_dezvoltarii_turismului.doc adoptată încă în 2003 şi care urma să fie implementată până în 2015. Scopul acestei strategii era ”crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern şi internaţional în Republica Moldova într-un mod integrat, echilibrat şi durabil, astfel încât să aducă beneficii culturale şi socioeconomice considerabile ţării şi comunităţilor ei”. Strategia prevedea între altele şi renovarea celor 17 conace boiereşti cu parc din ţară, construirea drumurilor de acces spre ele etc. Cum arată conacele boiereşti după 12 ani de realizare a strategiei?

    Unul dintre cele 17 conace cu parcuri la care se referea Strategia este şi Conacul Leonarzilor din satul Cubolta, raionul Sângerei. Construcţia Conacului a început în anul 1833, al doilea an după venirea la Cubolta a lui Ştefan Leonard, boier cunoscut şi ca un mare filantrop. Edificarea conacului, plantarea parcului şi ridicarea unui gard de piatră în jurul lui, a durat zeci de ani, lucrările fiind finisate de fiul acestuia, Pavel Leonard, scriitor şi filosof.


Conacul din Cubolta era pe vremuri unul dintre cele mai frumoase din regiune, unde veneau să se odihnească boieri şi moşieri din Imperiul ţarist, dar şi din întreaga Europă. Acum doar o uşă veche, bătută în scânduri, reprezintă locul pe unde cândva şi-au făcut intrarea spre balurile organizate în conac, zeci de domnițe în rochii de epocă cu însoţitorii lor.





E tot ce a mai rămas din renumitul havuz şi Dafna din marmură albă, cartea de vizită a conacului Donici.

    În total conacul avea 24 de sobe, fiecare încălzind câte 2–3 camere, cea mai mare fiind sala de dans. Candelabrele, mânerele la uşi şi la geamuri erau din aur şi argint, iar podeaua din marmură. Intrarea centrală era străjuită de un havuz cu un diametru de 25 de metri, cu o Dafnă sculptată în marmură albă. De jur împrejurul conacului, de-a lungul aleilor, erau amplasate 27 de busturi din marmură albă, care înfățișau filosofi şi poeţi ai Greciei Antice, şi care au fost aduse tocmai de la Atena. La 500 de metri era o fântână rotundă, din piatră, de unde era pompată apa spre conac dar şi spre primul spital din sat, construit tot de boierii Lonard, după cum spune profesorul Petru Tarhon, autorul unui volum despre conacele Basarabiei de altădată. Din toate acestea nu a mai rămas aproape nimic.

”A fost cel mai frumos parc din Moldova, dintre cele 50 de parcuri fondate de boierii locali, autohtoni, şi străini. Totul însă a fost distrus. A rămas ceea ce vedem astăzi”, ne-a mărturisit profesorul Petru Tarhon, autorul cărţii ”Parcurile vechi boiereşti din Republica Moldova”.

    După 1944, conacul din Cubolta a fost transformat în spital militar pentru aviatorii sovietici răniţi pe front, după care aici a fost deschis un sanatoriu pentru copii. Cele mai mari distrugeri au avut loc însă după destrămarea Uniunii Sovietice, când s-a furat şi ceea ce mai rămăsese din vechiul conac.

    Fondurile necesare pentru renovarea clădirii sunt estimate la zeci de milioane de lei, şi singura speranţă este finanţarea externă, susţine primarul satului Cubolta, Alexandru Sârbu.


    ”Reprezentanţii ministerului Culturii şi Agenţiei Turismului vin cu recomandări de a repara şi a menţine acest patrimoniu. La nivel local însă, fără implicarea unor proiecte extra-bugetare, nu văd o soluţie. Sperăm la o finanţare externă. Bugetul local este foarte sărac. Acum ne confruntăm cu problema spaţiului locativ pentru 22 de copiii pentru care nu mai avem spaţiu în grădiniţă, nu avem finanţe pentru a construi o anexă. Nemaivorbind de milioane de lei necesare pentru reconstrucţia conacului”.

    Leonarzilor li se datorează nu doar construcţia acestui conac, ci şi construcţia bisericii, a spitalului, şi şcolii din localitate.

Biserica Sfânta Elizaveta, construită de către moşierul Ştefan Leonard în memoria fiicei sale decedate la 15 ani.

II. Muzeul ”Alexandru Donici”, Donici

    O altfel de soartă a avut-o conacul familiei Donici, din satul care poartă numele cunoscutului fabulist. Anual, mii de turişti din Republica Moldova, dar şi din străinătate vizitează casa în care a locuit marele clasic al literaturii române.


Muzeul ”Alexandru Donici”, unul dintre puţinele conace restaurate din Republica Moldova şi fântâna cu cumpănă, lângă care acesta îşi scria fabulele, păstrată ca prin minune până astăzi în curtea conacului.






    Deşi nu a mai rămas nimic din vechiul mobilier, cele patru odăi ale conacului au fost amenajate în stilul secolului al 19-lea, cu mobilier donat de Muzeul Naţional de Istorie din Chişinău. Singurul obiect care s-a păstrat şi a aparţinut familiei Donici este un ceas, ne-a explicat directorul muzeului ”Alexandru Donici”, Svetlana Semina.

Svetlana Semina: ”A sporit fluxul vizitatorilor, mai ales după ce anul acesta s-a reparat drumul, a fost renovat şi muzeul. Vin foarte mulţi străini. Le plac aceste locuri. În 2014 am avut aproximativ 14 mii de vizitatori, anul acesta cred că vom ajunge la 20 de mii. Vin copiii de la şcoli, foarte mulți ambasadori, străinii care vin să viziteze Republica Moldova, trec şi pe la noi.”

    Pe timpul sovietic casa familiei Donici a fost transformată şcoală, fiind păstrată şi îngrijită, iar ca muzeu s-a deschis după ce a fost renovată în 1976. Mai păstrează însă şi acum unele amprente sovietice, cum ar fi detaliul de pe placa comemorativă. Direcţia muzeului ne-a declarat că a făcut deja demersuri pentru a modifica ”greşeala” sovietică, iar ”clasicul literaturii moldoveneşti”, ce apare pe placă să fie schimbat în ”clasicul literaturii române”.


    Muzeul din satul Donici este însă unul dintre puținele conace păstrate şi îngrijite de-a lungul anilor.

    În ceea ce priveşte conacele renovate în ultimii nouă ani ani, de când a fost înfiinţată Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, poate fi adus un singur exemplu — cel al casei familiei Lazo din satul Piatra.

    Autorităţile au reuşit, totodată, să lanseze procesul de renovare şi a altor câtorva dintre vechile case boiereşti — conacul Manuc Bei de la Hâncești, conacul Pommer din Ţaul şi conacul Bogdasarov, la fel din Piatra, spune directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă. Celelalte îşi aşteaptă rândul şi vor putea fi renovate doar atunci când vor exista fondurile necesare la buget. Ion Ştefăniţă.

Ion Ştefăniţă: ”Încă 70% din conacele boiereşti din Republica Moldova necesită a fi restaurate”.

    Până în 1944, în Basarabia existau aproximativ 300 de conace. Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova mai sunt astăzi peste 80 de case boiereşti, iar aproximativ 80 la sută din ele sunt în paragină.



Text: Ina Guţu
Foto/Video: Aurel Obreja
Editare/IT: Victor Pogor

Pe aceeaşi temă:

Vinăriile din Moldova în căutarea unei noi identităţi

"Descrierea Moldovei" văzută astăzi

Patrimoniul cultural al Chişinăului- pe cale de dispariţie

Colindul de ceată bărbătească - un obicei uitat în timp

Moldova- ţara celor peste 100 de muzee necunoscute

Conacele Moldovei - uitate în paragină

O călătorie la 40 de metri sub pămînt

Măştile de la Cenac reînvie tradiţiile sătenilor

Descoperire cu o vechime de 5000 de ani la Cimişlia

Prosopul- o carte de vizită a satului Selemet şi a neamului moldovenesc

Mărunţica de la Selemet- Comoară Strămoşească

Un pictor care a imortalizat Cimişlia